Raportul anual al Consiliului Fiscal

Au fost majorate estimările pentru: cheltuieli cu asistență socială (+4 mld. lei, în linie cu estimările CF), bunuri și servicii (+1,05 mld. lei, CF avertizând asupra riscului depășirii în execuție cu 1-2 mld. lei), cheltuieli de capital (+0,933 mld. lei), alte transferuri 34 (+0,4 mld. lei); cheltuieli de personal (+0,34 mld. lei). Aceste majorări au fost compensate parțial de reduceri la nivelul: proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare 2014-2020 (-6,74 mld. lei); cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă (- 0,2 mld. lei); dobânzi, (-0,44 mld. lei) și subvenții (-0,15 mld. lei).

Cheltuielile de investiții au fost reduse cu 5,2 mld. lei, confirmând rezervele exprimate de Consiliul Fiscal în Opiniile sale privind bugetul inițial și la prima rectificare bugetară; de altfel, reducerea masivă a cheltuielilor cu proiecte cu finanțare din fonduri UE a fost doar într-o mică măsură compensată de majorarea cheltuielilor de capital din surse interne.

În Opinia sa asupra celei de a doua rectificări bugetare, CF a apreciat că principalii factori care au condus la derapajul bugetar de proporții sunt de natură permanentă, fiind dificil de corectat, necesitând măsuri credibile de consolidare bugetară pe termen scurt și mediu.

În ceea ce privește relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale, se poate aprecia că, de la elaborarea LRFB în anul 2010 și până în prezent, regulile fiscale naționale au exercitat o constrângere slabă asupra decidenților de politici fiscale și bugetare, ceea ce a determinat:

✓ nerespectarea plafoanelor anuale stabilite pentru deficitul BGC, deficitul primar, cheltuielile totale și cele de personal, acestea fiind frecvent încălcate ex-post;

✓ încălcarea frecventă a interdicției privind majorarea cheltuielilor totale și a celor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare;

✓ strategia fiscal-bugetară nu a fost elaborată la timp (31 iulie);

✓ de regulă, măsurile de reducere a impozitelor și taxelor nu au fost însoțite de măsuri coerente de compensare;

✓ regula privind deficitul structural (obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB) a fost încălcată începând cu anul 2016, fără a fi prevăzută explicit calea de ajustare la OTM în strategiile fiscal bugetare aferente perioadei 2017-2019;

✓ singura ancoră a politicii fiscal-bugetare în perioada 2016-2019 a fost reprezentată de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, CF avertizând de fiecare dată că acest nivel nu reprezintă o „țintă”, ci un plafon a cărui atingere este permisă doar în anumite condiții ciclice adverse sau de recesiune, care, în cazul României, nu s-au manifestat în acest interval de timp.

Pentru suplimentarea sumelor aferente Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) cu 1,8 mld. lei. 33

34 Pentru finanțarea proiectelor din Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii Start- Up Nation România și a proiectelor ISPA din domeniul transporturilor.

36