Raportul anual al Consiliului Fiscal

În acest context, deviațiile de la regulile fiscale au fost pe măsura revizuirilor operate, consfințind astfel nerespectarea cvasi-majorității regulilor fiscale cu excepția celor privind cheltuielile de personal.

Față de prima rectificare bugetară, s-a mai consemnat depășirea plafoanelor cu: 5,4 mld. lei pentru cheltuielile totale, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori (decalaj de 8,6 mld. lei față de limita din OUG nr. 14/2019) și cu 18,1 mld. lei pentru soldul primar al BGC (cu 18,3 mld. lei comparativ cu plafonul definit de OUG nr. 14/2019). Astfel, prin cea de a doua rectificare bugetară pe anul 2019 s-au încălcat prevederile art. 12, lit. a) - c), art. 17 alin. 229, art. 24, art. 26 alin. (4) și (5) ale LRFB. OUG nr. 71/29.11.2019 a stipulat derogările de la regulile fiscale mai sus menționate, redefinind plafoanele din OUG nr. 14/2019.

Comparativ cu prima rectificare bugetară, veniturile BGC, considerând valori nete de swap30, au fost revizuite în jos cu 18,3 mld. lei, cu diminuarea semnificativă la nivelul:

• - Veniturilor fiscale (-10,5 mld. lei). Din acestea, au fost revizuite în jos: TVA (-3,45 mld. lei,

confirmând evaluarea CF din Opinia privind prima rectificare bugetară); impozitul pe profit, salarii, venit si câștiguri din capital (-1,24 mld. lei, din care impozit pe profit: - 0,4 mld. lei31, CF considerând încă o posibilă supraestimare cu 0,2-0,3 mld. lei), taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-1,66 mld. lei32); accize (-0,4 mld. lei, CF evaluând o posibilă realizare peste așteptări, de circa 0,4 mld. lei);

• - Sumelor primite de UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-

2020 (-6 mld. lei), alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență (-1,8 mld. lei), avertizarea CF din Opinia anterioară privind riscul iminent al nematerializării acestor sume fiind validată - solicitarea Guvernului de a deconta post factum din fonduri UE sume cheltuite de la bugetul de stat în perioada 2014-2019 prin PNDL a fost refuzată de către CE);

• - Contribuțiilor sociale (-2,9 mld. lei, validând evaluările din opiniile anterioare ale CF, la care s-a

adăugat impactul dat de încetinirea dinamicii indicatorilor pieței muncii);

• - Veniturilor nefiscale (-0,9 mld. lei), pe fondul evoluției încasărilor sub așteptări (validând avertizarea

CF din Opinia la prima rectificare) și a nerealizării veniturilor suplimentare din valorificarea bunurilor confiscate. În Opinia sa privind ce de-a doua rectificare, CF a reiterat importanța aplicării consecvente a principiului prudenței în politica fiscală, prin includerea doar ex post a veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării, sau din alte inițiative de tipul amnistiei fiscale, în construcția bugetară.

Eliminând influența schemelor tip swap, cheltuielile bugetare au fost revizuite ascendent cu 620 mil. lei.

29 Cheltuielile de personal au fost majorate cu 335 mil.lei comparativ cu prima rectificare. 30 În sumă de 850 mil.lei, similar primei rectificări bugetare. 31 Justificată de MFP prin nerealizarea impactului preconizat din amnistia fiscală. 32 Factorul determinant a fost neaprobarea în anul 2019 a calendarului licitației privind vânzarea licențelor de tip 5G (estimate în bugetul inițial la 2,4 mld. lei).

35