Raportul anual al Consiliului Fiscal

principalele elemente19 care explică ecartul de 2,8 mld. lei între deficitul potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de:

• • acordarea de super-dividende din rezerve acumulate anterior de către companiile de stat care

afectează doar datoria publică potrivit metodologiei europene (ecart: +1,6 mld. lei);

• • achitarea de avansuri pentru cumpărarea de echipamente militare care urmează să fie

recunoscute în standarde ESA 2010 doar la livrare (ecart: -2,98 mld. lei);

• • diferențe între deciziile de plată a sumelor privind restituirea taxei de poluare (1,46 mld. lei)

și cele efectiv plătite (3,04 mld. lei), rezultând un ecart de -1,58 mld. lei;

• • plata de sume în contul Legii 85/2016 deja înregistrate în execuția ESA în anul 2016 (ecart:

+0,5 mld. lei);

• • diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile, cele potrivit ESA 2010 fiind mai ridicate

comparativ cu standardele cash (ceea ce acționează în sensul unui deficit ESA mai mare decât cel cash cu 1,07 mld. lei);

• • diferențe dintre încasările din contribuții sociale și TVA potrivit ESA și cele cash de -1,56 mld.

lei (aferente lunii ianuarie 2019);

• • diferențe între deciziile de despăgubire stabilite de Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților în cuantum de 1,32 mld. lei și sumele efectiv plătite în cuantum de 1,25 mld. lei (ecart: +0,07 mld. lei);

• • contribuția companiilor de stat consolidate în sectorul administrației publice: -1,25 mld. lei

(comparativ cu +0,3 mld. lei înregistrate în anul anterior, în anul 2019 companiile de stat au adus o contribuție pozitivă la reducerea ecartului).

În esență, deși au existat elemente cu impact semnificativ asupra deficitului bugetar doar potrivit unei metodologii, cumulat multe dintre acestea s-au anulat reciproc. Trebuie remarcat că decizia de a obliga companiile de stat să distribuie dividende suplimentare20 din rezervele acumulate în anii precedenți nu a influențat deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, cea relevantă pentru evaluarea regulilor fiscale la nivel european.

Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care ar fi trebuit să se încadreze în anul 2019 soldul BGC, soldul primar, cheltuielile totale ale BGC (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori), precum și cheltuielile de personal au fost stabilite prin OUG nr. 14/12.03.201921 (a se vedea Tabelul 2). Execuția bugetară relevă nerespectarea ex-post a plafoanelor nominale și ca pondere în PIB pentru majoritatea indicatorilor (cu excepția cheltuielilor de personal), chiar dacă valoarea PIB nominal a fost net superioară celei estimate inițial (+37,3 mld. lei). Practic, la elaborarea, respectiv în execuția bugetului pentru anul

19 Date prelucrate din tabelele privind notificarea datoriei si deficitului guvernamental, https://insse.ro/cms/ro/content/nivelul-datoriei-%C8%99i-deficitului-guvernamental. 20 Acestea sunt tratate de Eurostat drept o dezinvestire a companiilor publice și nu venituri bugetare. 21 Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 128/2019 proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor depus la finele lunii februarie a fost declarat neconstituțional, aprobarea plafoanelor (14 martie 2019) fiind subsecventă aprobării SFB 2019-2021 (9 martie 2019), o situație de asemenea inedită.

30