Raportul anual al Consiliului Fiscal

perioada ianuarie-martie. În acest context, Consiliul Fiscal a emis două Opinii 16 , corespunzătoare bugetului inițial (31 ianuarie), respectiv celui aprobat de Parlament (9 martie). Mai mult, pentru prima dată de la constituirea Consiliului Fiscal, ținta de deficit bugetar a fost majorată ulterior depunerii proiectului de buget în Parlament, fiind încălcate prevederile art. 15 ale Legii finanțelor publice.

Bugetul general consolidat pentru anul 2019 (în varianta sa actualizată din 9 martie 2019) a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică care estima o creștere în termeni reali a PIB de 5,5%, ținta de deficit bugetar fiind proiectată în termeni cash la 2,76% din PIB (comparativ cu un deficit de 2,82% din PIB în 2018), respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB, în scădere comparativ cu estimarea de la acea dată pentru anul anterior (2,88% din PIB17). În condițiile unei creșteri a deviației pozitive a PIB, menținerea deficitului bugetar în apropierea plafonului de 3% a implicat deteriorarea soldului structural și o deviație de amploare de la obiectivul pe termen mediu (OTM) de 1% din PIB în termeni de deficit structural, respectiv, un deficit structural proiectat pentru anul 2019 la 2,97% din PIB, în ușoară scădere comparativ cu nivelul estimat la acea dată pentru anul 2018, la 3,03% din PIB18. Consiliul Fiscal a considerat cu ocazia elaborării Opiniei sale că țintele bugetare propuse prin proiectul de buget aferent anului 2019, precum și prin Strategia fiscal-bugetară 2019-2021, reflectă lipsa oricărei ajustări structurale în perioada 2019-2020, deviația față de obiectivul pe termen mediu

continuând să se plaseze la un nivel ridicat, respectiv de circa 2 pp din PIB. Mai mult, prin prisma faptului că România făcea deja încă din anul 2017 obiectul procedurii de deviație semnificativă de la OTM, Comisia Europeană (CE) recomandând la finele lunii noiembrie 2018 o ajustare anuală de 1% din PIB în anul 2019 și de 0,75% din PIB în anul 2020, prin parametrii bugetului inițial, România s-a abătut substanțial de la regulile fiscale existente la nivelul UE transpuse și în LRFB, mecanismul automat de corectare a acestor abateri prevăzut în legislația națională și europeană nefiind funcțional.

Execuția bugetară finală a consemnat depășirea semnificativă a țintei de deficit bugetar, potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 4,56% din PIB, respectiv 48,3 mld. lei (comparativ cu o proiecție de 28,25 mld. lei), în contextul unui PIB nominal cu 37,3 mld. lei mai ridicat comparativ cu cel avut în vedere la fundamentarea bugetului inițial. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar s-a adâncit la 45,5 mld. lei, respectiv, 4,29% din PIB, semnificativ peste nivelul proiectat în bugetul inițial și depășind cu 1,3 pp din PIB limita prevăzută de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, de 3% din PIB, ceea ce a determinat lansarea de către CE a Procedurii de deficit excesiv la adresa României la data de 4 martie 2020.

Diferența dintre nivelurile deficitului bugetar potrivit celor două metodologii poate fi explicată de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel conform metodologiei europene. Astfel,

16 Prima la data de 5 februarie (conform primei propuneri de buget pe anul 2019), cea de a doua (conform noilor parametri ai legii bugetare pe anul 2019 aprobați în Parlament), pe 11 martie 2019. 17 La momentul elaborării bugetului (martie 2019). Conform datelor actualizate în mai 2020 deficitul în termeni ESA 2010 pentru anul 2018 este de 2,93% din PIB. 18 La momentul elaborării bugetului (martie 2019). Conform datelor actualizate în mai 2020 deficitul structural pentru anul 2018 este de 2,92% din PIB.

29