Raportul anual al Consiliului Fiscal

t din deteriorare la nivelul utilizării perspectiva totalului cheltuielilor angajate, cât și din cea a fondului de rezervă, suma totală a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor cheltuielilor angajate în acest an sume din acest fond. Astfel, în anul 2019, au fost alocate din fondul reprezentând maximul perioadei de rezervă bugetară aproximativ 5,2 mld. lei (1,4% din cheltuielile analizate (2007-2019). totale), din care aproximativ 4,3 mld. lei către administrația centrală și 0,9 mld. lei către cea locală. Comparativ cu anul precedent, alocările din fondul de rezervă au crescut cu aproximativ 2,5 mld. lei, practic s-au dublat, ca urmare a majorării transferurilor către administrația centrală cu 2,8 mld. lei, în timp ce sumele redirecționate către autoritățile locale au fost mai mici cu aproximativ 0,3 mld. lei. În acest context, se impune Consiliul Fiscal apreciază drept necesară modificarea legislației care modificarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând reglementează modul de utilizare recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot a fondului de rezervă. fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului. Cheltuielile de personal ale Comparativ cu anul 2018, cheltuielile de personal au crescut în statului s-au majorat semnificativ standarde cash cu aproximativ 16,2 mld. lei (+18,8%), iar față de în anul 2019, ponderea acestora în anul 2016 acest agregat s-a majorat substanțial cu circa 45,8 mld. total venituri bugetare fiind lei (+79,5%). În urma majorărilor salariale din 2019, salariul mediu brut a ajuns la nivelul de 6.472 lei/lună în sectorul bugetar, fiind mai mare cu 36,6% față de cel din mediul privat. În comparație cu 13 superioară nivelurilor înregistrate celelalte țări din UE, România înregistrează pentru al doilea an în perioada pre-criză (2007-2008). consecutiv cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare (33,8%), fiind chiar mai mare decât nivelurile din perioada pre-criză (2007-2008). Capacitatea de autofinanțare a Începând cu anul 2018, modificarea regimului de impozitare a sistemului de pensii s-a câștigurilor salariale prin transferul contribuțiilor de la angajator la îmbunătățit aparent în ultimii doi angajat a determinat creșterea taxării muncii prin contribuții de ani în urma transferului asigurări sociale, taxarea la nivel agregat nefiind afectată deoarece contribuțiilor de la angajator la a fost diminuat impozitul pe venit. Pe fondul acestor măsuri a fost angajat care a însemnat totodată aparent îmbunătățită capacitatea de autofinanțare a sistemului de și creșterea taxării muncii prin pensii în ultimii ani. Astfel, deficitul bugetului de asigurări sociale s- CAS. Dar această evoluție nu are a diminuat până la nivelul de 0,92% din PIB în 2019 de la 1,21% din corespondent într-o soliditate mai PIB în 2018. Dar această diminuare nu are corespondent într-o mare a bugetului public. Totodată, soliditate mai mare a bugetului consolidat, existând nevoia unor ponderea cheltuielilor de asistență ajustări macroeconomice considerabile. De altfel, estimările pentru socială în total venituri bugetare perioada 2020-2022 arată deteriorarea stării bugetului de asigurări rămâne în continuare ridicată. sociale. Noua lege a pensiilor, deși cu Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, deși motivată temei în necesitatea de a corecta de necesitatea de a corecta inechități, complică mult construcția inechități, creează mari dificultăți bugetară pe termen mediu întrucât prevederile privind majorarea bugetului public. Revenirea la punctului de pensie (de la 1.265 lei în prezent la 1.775 lei din 1 sustenabilitate bugetară reclamă septembrie 2020 și, respectiv, la 1.875 lei începând cu 1 septembrie reconsiderarea calendarului de 2021), modificarea formulei de calcul și noile drepturi instituite aplicare a legii pensiilor. implică cheltuieli suplimentare de o magnitudine foarte mare. Astfel, cheltuielile cu asistența socială au ajuns în anul 2019 la nivelul de 10,8% din PIB și, potrivit calculelor Consiliului Fiscal, acestea sunt previzionate să se majoreze până la nivelul de 12,2% din PIB în 2020, 14,4% din PIB în 2021 și respectiv până la 15,5% din PIB în 2022, chiar și fără a lua în considerare impactul pandemiei COVID-19 asupra PIB. În anul 2019 datoria publică a Datoria publică, determinată potrivit metodologiei ESA 2010 și crescut la nivelul de 35,2% din PIB măsurată ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de la 34,7% în ca urmare a deficitului primar 2018 la 35,2% în 2019. Această evoluție a fost cauzată de nivelul ridicat, impactul nefavorabil al înalt al deficitului primar (+3,1% din PIB, reprezentând cel mai acestuia fiind parțial compensat ridicat deficit primar din UE în 2019), în timp ce creșterea de efectele creșterii economice, economică reală (-1,4 pp ca impact), rata reală a dobânzii (-1,1 pp ale ratei reale de dobândă și ale ca impact) și ajustarea stoc-flux (-0,2 pp ca impact) au acționat în ajustării stoc-flux. Având în vedere sensul diminuării ponderii datoriei publice în PIB. Având în vedere cele mai recente prognoze ale CE, cele mai recente prognoze ale CE privind impactul economic al 14 conform calculelor CF, datoria pandemiei COVID-19, conform calculelor CF, este previzionată o publică este previzionată să creștere accelerată a datoriei publice pe parcursul următorilor 2 ani crească accelerat pe parcursul până la nivelurile de 45,9% din PIB în 2020, respectiv 54,3% din PIB următorilor 2 ani până la nivelul în 2021, fiind depășite pragurile de 45% și 50% prevăzute de LRFB. de 54,3% din PIB. Acest avans În condițiile unor scenarii mai nefavorabile privind rata reală de abrupt al datoriei publice creștere a PIB și evoluția ratei dobânzii, gradul de îndatorare ar generează o serie de provocări putea ajunge la 56,7%, valoare situată în apropierea nivelului de privind posibilitatea de acoperire referință de 60% conform procedurii de deficit excesiv. Totodată, a necesarului de finanțare. este de așteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creștere rapidă a necesarului de finanțare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanțării pe piețele externe și evoluția viitoare a costurilor de finanțare. În acest context, o resursă importantă de finanțare a economiei, începând din 2021, poate fi planul de redresare economică propus de CE, prin care România să beneficieze de circa 33 mld. euro. Magnitudinea șocului provocat de Încă din anul 2019 s-a constatat o reducere a ritmului de creștere pandemia COVID-19 a condus la o al economiei românești, în principal ca urmare a încetinirii cererii ajustare radicală a prognozelor de externe și a contracției producției industriale. Astfel, prognozele de creștere economică a României, la finalul anului anterior prefigurau un avans economic moderat în FMI și CE anticipând o contracție a 2020, însă magnitudinea șocului provocat de pandemia COVID-19, PIB real situată între 5% și 6%. fără precedent în istoria contemporană, a provocat o turnură Prima rectificare bugetară din nefavorabilă majoră și foarte rapidă în privința activității anul curent este construită pe un economice. În consecință, prognozele referitoare la dinamica PIB declin al PIB real de doar 1,9%. În real au suferit ajustări radicale, fiind previzionată o contracție acest context, Consiliul Fiscal severă a economiei europene (-7,1% conform FMI, -7,4% conform apreciază că este necesar să fie CE) și a economiei românești (-5% conform FMI, -6% conform CE). avute în vedere încă două scenarii Scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern cu ocazia primei macroeconomice pentru anul rectificări bugetare pe anul 2020 este mult mai optimist, fiind 2020: o contracție a PIB real construit pe ipoteza unui declin al PIB real de 1,9%. În acest context, plasată în intervalul 4%-6%, pornind de la analizele INS privind impactul economic al pandemiei, respectiv o contracție mai severă a de la referința istorică a crizei economice declanșate în anul 2008 și PIB, de 8%-9%. de la alte date disponibile, Consiliul Fiscal apreciază că este prudent și necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracție a PIB real plasată în intervalul 4%-6%, și un scenariu ce prevede o contracție mai severă a PIB, de 8%-9%. 15 Modul de construire a bugetului Construcția bugetară inițială pentru anul 2020 și cadrul bugetar pe inițial pe anul 2020 și a cadrului pe termen mediu asociat au menținut caracterul expansionist al termen mediu asociat acestuia a politicii fiscal-bugetare, deși bugetul a fost construit în condițiile indicat menținerea caracterului unui risc iminent de intrare în Procedura de deficit excesiv. Deși expansionist al politicii fiscal- deficitul bugetar pentru anul 2019 era situat semnificativ peste bugetare, chiar și în contextul unui pragul de 3% din PIB, reducerea preconizată pentru anul 2020 era risc iminent de intrare în realizabilă doar la nivelul elementelor temporare. Pe baza datelor Procedura de deficit excesiv. disponibile la acel moment, nivelul deficitului bugetar estimat de Reducerea deficitului efectiv CF pentru anul 2020 era de 4,6-4,8% din PIB (peste ținta MFP cu preconizată la acel moment 1-1,2 pp din PIB), pe fondul unui decalaj negativ de venituri, unui pentru anul 2020 era bazată doar cadru macroeconomic considerat drept optimist, a neluării în pe elemente temporare. considerare a unor elemente de diminuare a veniturilor bugetare aflate în etapa finală a parcursului legislativ și a subdimensionării cheltuielilor cu bunuri și servicii și asistență socială. În luna martie CE a notificat CE a notificat România privind declanșarea PDE în martie a.c., România privind declanșarea PDE. stabilind un calendar de ajustare, în sensul reducerii graduale a deficitului efectiv și celui structural, vizând încetarea situației de deficit excesiv până cel târziu în anul 2022. Deși din luna martie regulile fiscale la nivel european au fost suspendate pentru a permite adoptarea unor măsuri pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei, CE a reconfirmat pe 6 aprilie lansarea PDE în virtutea faptului că încălcările regulilor fiscale europene erau anterioare pandemiei. Prima rectificare bugetară din În luna aprilie a.c., Guvernul a adoptat în mod excepțional proiectul anul 2020 operată în aprilie 2020 de rectificare a BGC, în contextul declarării manifestării unor în contextul circumstanțelor circumstanțe extraordinare reprezentate de pandemia COVID-19. extraordinare determinate de CF își menține evaluarea cu privire la coordonatele cadrului fiscal- pandemia COVID-19 a revizuit bugetar pentru anul 2020 din Opinia sa cu privire la proiectul de puternic în sus estimarea de deficit rectificare bugetară publicată în 24 aprilie a.c., considerând că, pe bugetar pentru anul în curs, dar CF lângă scenariul macroeconomic asumat de Guvern și care conduce apreciază că riscurile la adresa la un deficit de 6,7%, este prudent să fie avute în vedere încă două acesteia sunt înclinate scenarii fundamentate pe o contracție mai severă a PIB real. Cele semnificativ pe partea negativă. două scenarii ar conduce la deficite bugetare pentru anul 2020 de Menținerea calendarului actual de 8,1%-8,9% și respectiv, 9,9%-10,4% din PIB, mult peste estimarea aplicare a legii pensiilor implică curentă a Guvernului. Balanța riscurilor aferentă acestor estimări riscuri în creștere semnificativă înclină, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui privind sustenabilitatea datoriei nivel mai ridicat al deficitului bugetar. publice pe termen scurt, mediu și CF atrage din nou atenția că menținerea calendarului actual de lung. aplicare a legii pensiilor, în lipsa unor măsuri compensatorii credibile și de amploare, ar face cvasi-imposibilă o reducere a 16 deficitului bugetar în anul 2021 față de nivelul din anul curent, în condițiile în care acesta este deja periculos de înalt. Revenirea la sustenabilitate fiscal-bugetară este esențială pentru parcurgerea acestei perioade foarte dificile și reclamă reconsiderarea calendarului de aplicare a legii a pensiilor, precum și comunicarea din timp, publică, a planurilor de politică fiscal-bugetară. 17  II. Evoluții macroeconomice în anul 2019 În anul 2019 activitatea economică din România a continuat să evolueze pe un trend ascendent, ritmul de creștere stabilizându-se în apropierea nivelului de 4% (4,1% avans în termeni reali, față de 4,4% în anul precedent). Astfel, după o perioadă de creșteri succesive începând cu anul 2011, nivelul PIB real din anul 2019 este cu 28,3% mai mare decât cel înregistrat în anul 2008 când se consemnase valoarea maximă din perioada ante-criză. Traiectoria economiei românești se înscrie în tendințele constatate la nivelul UE, unde anul 2019 a marcat un avans moderat, dar stabil în contextul unor evoluții pozitive în relațiile comerciale SUA-China, echilibrul fiind însă unul fragil pe fondul tensiunilor geopolitice și sociale existente 2 . Prin comparație cu celelalte state UE, România s-a menținut în grupul top al creșterii economice la nivel european, în urma Irlandei (5,5%), Ungariei (4,9%), Maltei (4,4%) și Estoniei (4,3%). Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2019 6 5.5 5 4.5 4 3.5 3 2.5 iarna 2018 primăvara toamna 2018 iarna 2019 primăvara toamna 2019 realizat 2018 2019 efectiv CE FMI CNSP BERD Sursa: CE, Fondul Monetar Internațional (FMI), CNSP, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Analizând Graficul 1, se observă că prognozele CE, FMI și BERD din anul 2018 aveau în vedere o scădere sensibilă a ritmului de creștere economică în România pe parcursul anului 2019. Ulterior, prognozele au fost revizuite în sens ascendent, pe măsură ce rezultatele primelor trimestre ale anului 2019 au arătat evoluții superioare așteptărilor. În final, rata de creștere a PIB s-a situat în apropierea proiecțiilor CE, FMI și BERD de la începutul anului 2018. Prognozele CNSP s-au remarcat printr-un ecart pozitiv semnificativ în raport cu cele ale CE, FMI și BERD, fiind în medie mai optimiste cu circa 1,4 pp. Astfel, 2 Conform prognozei de iarnă 2020 a Comisiei Europene. 18 comparativ cu prognoza inițială a CNSP de 5,5%, care a fost avută în vedere la elaborarea proiectului de buget pe anul 2019, creșterea economică efectiv înregistrată a fost mai redusă cu 1,4 pp, existând astfel premisele unor dificultăți în respectarea parametrilor planificați ai execuției bugetare. Cu toate acestea, subdimensionarea semnificativă a deflatorului PIB (care a avut o valoare de 6,9% față de proiecția de 2,1%) a făcut ca variabilele nominale ale cadrului macroeconomic (relevante din perspectiva veniturilor fiscale, cu excepția accizelor) să poată acomoda parțial supraestimarea ratei de creșter