Raportul anual al Consiliului Fiscal

0.20 4.96 3.50 4.35 4.33 4.17 4.14 3.95 3.00 0.15 2.50 4.63 4.06 4.36 5.07 4.00 2.00 0.10 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Cota implicita de taxare a impozitului pe profit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal În cele ce urmează se va proceda la analiza evoluției indicelui de eficiență a colectării (calculat conform metodologiei ESA 2010). Trebuie însă precizat că rezultatele prezentate nu sunt comparabile cu cele din edițiile raportului anterioare anului 2018 din motive ce țin de disponibilitatea datelor statistice 52. După cum se poate observa în Graficul 9, indicele de eficiență a colectării impozitelor plătite de întreprinderi a 52 Pentru a determina rata de impozitare implicită a fost folosit agregatul „impozite curente plătite de întreprinderi pe venit, avere etc. către guvern și restul lumii” în timp ce în edițiile anterioare anului 2018 a fost folosit agregatul „impozite directe plătite de întreprinderi”. 54 consemnat cea mai mare valoare din perioada post-criză în anul 2012 (pe fondul reluării creșterii economice în anul 2011), urmată de o scădere semnificativă în următorii doi ani. În 2015 s-a consemnat o îmbunătățire a eficienței colectării, indicele apropiindu-se de nivelul înregistrat în anul 2012, însă creșterea a fost una temporară deoarece, pe fondul reducerii încasărilor din impozitul pe profit, indicele s-a redus drastic în următorii doi ani, în 2017 fiind înregistrată cea mai mică valoare a sa din toată perioada analizată. În acest context, anul 2018 a marcat o ușoară revigorare, indicele de eficiență a colectării impozitelor plătite de întreprinderi crescând de la 0,25 în 2017 la 0,27. În anul 2019 a fost consemnată o ușoară reducere a indicelui până la valoarea de 0,26. Diminuarea a fost determinată de ritmul de creștere mai rapid al bazei macroeconomice relevante (excedentul brut din exploatare) comparativ cu cel al impozitelor plătite de întreprinderi, respectiv 11,7% față de 7,7%. Având în vedere că încasările din impozitul pe profit, în standarde cash, s-au majorat cu 13,4% față de anul 2018, deteriorarea eficienței colectării se datorează, cel mai probabil, evoluției negative a altor categorii de încasări incluse în acest agregat. Tabelul 7: Eficiența taxării – impozitul pe profit Cota standard de Rata de impozitare Indicele de eficiență a Poziție impozit pe profit implicită* impozitării** Țara 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 BG 10,0 10,0 10,0 4,9 5,0 5,1 0,49 0,50 0,51 2 1 1 CZ 19,0 19,0 19,0 7,1 7,4 7,0 0,38 0,39 0,37 3 2 2 EE 20,0 20,0 20,0 3,9 5,1 4,8 0,19 0,25 0,24 10 8 9 LV 15,0 20,0 20,0 3,7 2,3 2,2 0,25 0,11 0,11 6 10 10 LT 15,0 15,0 15,0 3,2 3,4 3,6 0,22 0,23 0,24 9 9 8 HU 9,0 9,0 9,0 5,0 3,3 2,9 0,55 0,36 0,32 1 3 3 PL 19,0 19,0 19,0 4,6 5,2 4,7 0,24 0,27 0,25 8 6 7 RO 16,0 16,0 16,0 4,0 4,3 4,2 0,25 0,27 0,26 7 7 6 SI 19,0 19,0 19,0 4,8 5,2 5,8 0,25 0,28 0,30 5 5 5 SK 21,0 21,0 21,0 7,2 6,9 6,7 0,34 0,33 0,32 4 4 4 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal * Calculată ca raport între „impozite curente plătite de întreprinderi pe venit, avere etc. către guvern și restul lumii" și „excedentul brut din exploatare" (cod ESA B2A3G). ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. *** Față de unele rapoarte anterioare, nu s-au mai luat în calcul taxele locale în determinarea cotei standard a impozitului pe profit. În comparație cu celelalte NSM, România se situează pe poziția a șasea în anul 2019, la mică distanță de Polonia (0,25), Lituania (0,24) și Estonia (0,24) care ocupă locurile imediat următoare. Pe de altă parte, Bulgaria (0,51) și Cehia (0,37) se mențin pe primele două locuri, la o distanță considerabilă de celelalte state incluse în analiză. La nivelul anului 2019 se poate constata o ușoară tendință generală de înrăutățire a eficienței colectării veniturilor din impozitele plătite de întreprinderi, șase din cele zece state analizate 55 consemnând reduceri ale indicelui de eficiență, în timp ce Letonia a rămas la nivelul înregistrat în anul anterior. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în cazul Ungariei, aceasta fiind rezultatul reducerii cotei de impozit pe profit de la 19% la 9% (începând cu anul 2017). Acest fapt a cauzat o creștere spectaculoasă a indicelui în 2017 pe fondul realizării unor venituri din impozitul pe profit calculate pe vechea cotă de 19% (rezultat al unei facilități fiscale acordate companiilor care le-a permis amânarea plății impozitului pe profit), însă așa cum se anticipa în edițiile anterioare ale raportului, avansul indicelui de eficiență a taxării a fost unul conjunctural, fiind înregistrate reduceri de dimensiuni ample în ultimii doi ani. Încasările din impozitul pe venit și salarii după Graficul 10: Venituri din impozitul pe venit standarde cash, au fost în sumă de 23,1 mld. lei, ceea în anul 2019 (mld. lei) ce reprezintă o nerealizare cu 0,6 mld. lei a nivelului bugetat la începutul anului. Astfel, programul inițial prevedea încasări de 23,7 mld. lei pe seama unei 25.00 0.1 creșteri estimate a numărului mediu de salariați de 3,4%, respectiv al unui avans de 14,7% al salariului 20.00 mediu brut, în timp ce se anticipa un efect de diminuare a veniturilor cu circa 0,8 mld. lei ca urmare a facilităților 15.00 acordate în domeniul construcțiilor. Nivelul prognozat inițial pentru încasările din impozitul pe venit și salarii 23.7 23.7 23.1 23.1 10.00 a fost menținut la prima rectificare bugetară, însă cea de a doua rectificare l-a diminuat cu aproape 0,6 mld. lei ca urmare a evoluției nefavorabile a indicatorilor 5.00 pieței muncii în raport cu estimările inițiale (în anul 2019, conform variantei preliminare a prognozei de 0.00 primăvară a CNSP, numărul mediu de salariați a crescut Program Prima A doua Execuția inițial rectificare rectificare cu 1,7%, iar salariul mediu brut cu 13%, ambele niveluri fiind inferioare ipotezelor luate în calcul la elaborarea Executie swap Fără scheme de compensare proiectului de buget). Sursa: MFP Execuția efectivă a confirmat estimările actualizate cu ocazia celei de a doua rectificări, cosemnând un nivel al încasărilor din impozitul pe venit și salarii, net de impactul schemelor de compensare de tip swap, de circa 23,1 mld. lei. Această valoare a încasărilor reprezintă un avans de doar 2,3% (+0,5 mld. lei) față de încasările realizate în anul 2018, dinamica acestei categorii de venituri bugetare fiind semnificativ inferioară evoluției bazelor macroeconomice relevante chiar și cu luarea în calcul a impactului negativ al facilităților acordate în domeniul construcțiilor, evaluat de MFP la 0,8 mld. lei. Astfel, pornind de la execuția bugetară a anului 2018 (când încasările din impozitul pe venit și salarii, nete de impactul schemelor de compensare, au fost de 22,6 mld. lei) și extrapolând cu evoluțiile numărului mediu de salariați (+1,7%), respectiv ale salariului mediu brut (+13%), apare drept justificat un nivel al încasărilor de circa 25,1 mld. lei (având în vedere și impactul nefavorabil al facilităților acordate în domeniul construcțiilor, menționat mai sus). În consecință, se evidențiază un deficit de încasări de circa 2 mld. lei care ridică semne de întrebare cu privire la eficiența colectării acestei categorii de venituri. 56 Pentru a investiga mai detaliat această evoluție, s-a procedat la o analiză a structurii încasărilor din impozitul pe venit și salarii pe principalele sale componente. Astfel, impozitul pe salarii (care reprezintă 78,4% din încasările aferente acestui agregat bugetar) a avut o dinamică deosebit de lentă, consemnând o creștere de doar 1,3% (+0,2 mld. lei) față de anul anterior. Prin contrast, ritmul de creștere mai alert al întregii categorii (2,3%) a fost atins ca urmare a contribuțiilor favorabile aduse de celelalte componente ale impozitului pe salarii și venit: încasările din impozitul pe venitul din dividende (pondere de 7,7% în total încasări) au crescut cu 31,3% (+0,4 mld. lei) față de anul anterior, încasările din impozitul pe venit stabilit pe baza declarației unice (pondere de 6,7% în total încasări) au crescut cu 500% (+1,3 mld. lei) față de anul anterior, iar încasările din impozitul pe veniturile din pensii (pondere de 4,4% în total încasări) au avansat cu 17,7% (+0,2 mld. lei) față de anul anterior, și pe fondul majorării punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie 2019. Concluzionând, în analiza realizată la nivelul principalelor componente ale impozitului pe salarii și venit, se constată că dinamica lentă a acestei categorii de venituri bugetare, situată mult sub evoluția bazelor macroeconomice relevante, se datorează aproape exclusiv încasărilor din impozitul pe salarii ceea ce este de natură să sugereze o reducere a eficienței colectării pe parcursul anului 2019. Graficul 11: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficiență a colectării aferente impozitului pe venit în România 16.00 0.87 0.89 0.88 0.95 0.85 0.85 14.00 0.78 0.80 0.79 0.85 0.75 12.00 0.70 0.71 0.75 10.00 0.65 8.00 0.55 6.00 0.45 4.00 0.35 12.00 12.45 13.66 11.18 14.00 14.26 14.05 13.66 12.77 2.00 0.25 7.15 7.91 0.00 0.15 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Cota implicita de taxare a impozitului pe venit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Ca și în cazul analizei eficienței colectării încasărilor din impozitul pe profit, din motive ce țin de disponibilitatea datelor statistice, rezultatele prezentate în cadrul acestui raport nu sunt comparabile cu 57 cele regăsite în edițiile anterioare anului 2018 53 . Conform standardelor ESA 2010, încasările din impozitele plătite de gospodării și IFSLSG s-au majorat cu circa 5,7 mld. lei (+23% față de anul anterior), deși încasările din impozitul pe venit în standarde cash au crescut cu doar 0,5 mld. lei (+2,3%). Aceste evoluții sugerează un impact pozitiv suplimentar datorat, cel mai probabil, altor categorii de încasări regăsite la nivelul acestui agregat. În consecință, indicele de eficiență a colectării a înregistrat o creștere semnificativă în 2019 până la nivelul de 0,79, după ce în anul 2018 a fost atins pragul minim al perioadei 2013-2018 (0,71). Interpretarea evoluției din anul anterior trebuie să aibă în vedere intrarea în vigoare a unei serii de măsuri care a avut un impact negativ asupra încasărilor din impozitul pe salarii și venit. Astfel, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat a antrenat scăderea bazei de calcul a impozitului pe venit, iar efectul total a depășit reducerea cotei legale de la 16% la 10%, fiind echivalent unei reduceri a cotei de impozit pe venit la 9,33% care permite comparația cu anii anteriori. Prin urmare, considerând o cotă legală echivalentă de 9,33%, indicele de eficiență a taxării ar fi consemnat o valoare îmbunătățită de 0,75 însă, chiar și în aceste condiții, se putea observa o înrăutățire evidentă a colectării în cazul impozitelor plătite de gospodării și IFSLSG în 2018. Tabelul 8: Eficiența taxării – impozitul pe venit Rata de impozitare Cota legală de impozit Indicele de eficiență a implicită** Poziție Țara pe venit* (%) impozitării*** (%) 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 BG 10,0 10,0 10,0 9,4 9,5 9,7 0,94 0,95 0,97 2 2 1 CZ 15,0 15,0 15,0 11,0 11,4 11,6 0,73 0,76 0,77 7 5 5 EE 20,0 20,0 20,0 16,4 15,4 14,9 0,82 0,77 0,75 3 4 6 LV 23,0 23,0 23,0 18,0 16,3 15,0 0,78 0,71 0,65 5 7 7 LT 15,0 15,0 20,0 11,4 11,8 16,1 0,76 0,79 0,80 6 3 3 HU 15,0 15,0 15,0 15,9 16,0 14,2 1,06 1,07 0,94 1 1 2 PL 25,0 25,0 25,0 15,8 16,1 15,8 0,63 0,65 0,63 8 8 8 RO 16,0 10,0 10,0 12,8 7,1 7,9 0,80 0,71 0,79 4 6 4 SI 33,2 33,2 33,2 13,7 14,1 14,0 0,41 0,42 0,42 10 10 10 SK 22,0 22,0 22,0 12,0 12,4 12,8 0,54 0,56 0,58 9 9 9 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare. ** Calculată ca raport între „impozite curente plătite de gospodării și IFSLSG pe venit, avere etc. către guvern și restul lumii” și „câștigurile salariale brute” (cod ESA D11), acestea neincluzând contribuțiile sociale plătite de angajator. Baza de impozitare utilizată pentru Republica Cehă este „remunerar