Raportul anual al Consiliului Fiscal

), care sprijină activitatea Guvernului și a Parlamentului în procesul de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și promovează transparența și sustenabilitatea finanțelor publice. În conformitate cu LRFB, CF are printre atribuții, publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară (SFB) și bugetul anual, să evalueze tendințele macroeconomice și bugetare cuprinse în SFB și în bugetul anual, precum și obiectivele, țintele și indicatorii stabiliți prin SFB și prin bugetul anual. Activitatea economică din În anul 2019 economia României a continuat să evolueze pe un România și-a continuat evoluția trend ascendent, produsul intern brut (PIB) avansând cu 4,1% față ascendentă și în anul 2019, ritmul de creșterea de 4,4% înregistrată în anul 2018. Spre deosebire de de creștere stabilizându-se în anii anteriori, în care consumul a fost principalul motor al creșterii apropierea nivelului de 4%. economice, în 2019 atât consumul final al populației, cât și Creșterea economică a fost una formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB mai echilibrată, bazată pe (+3,8 pp fiecare), un impact pozitiv fiind exercitat și de consumul investiții și consum, în timp ce guvernamental (+1,1 pp). Variația stocurilor (-2,9 pp, după ce în exportul net a exercitat un impact anul precedent fusese factorul cu cea mai mare contribuție pozitivă negativ semnificativ. Creșterea după consum) și exportul net (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai economică a fost însoțită de o accentuate a importurilor față de exporturi) au avut o influență evoluție ascendentă, dar mai puțin nefavorabilă asupra creșterii economice. Din perspectiva ofertei, volatilă a inflației, și de o majorare avansul PIB a fost susținut de majoritatea ramurilor economiei ușoară a deficitului de cont curent naționale, cele mai importante contribuții aparținând construcțiilor care a atins nivelul de 4,6% din PIB și comerțului. la finalul anului. Economia Anul 2019 a fost caracterizat de o evoluție mai puțin volatilă a românească este caracterizată de inflației, ecartul dintre valoarea maximă și valoarea minimă fiind un nivel înalt al deficitelor gemene redus considerabil față de anul anterior. La sfârșitul lunii decembrie care implică provocări importante 2019 rata inflației a înregistrat valoarea de 4% (în creștere față de pentru politica fiscal-bugetară. 3,3% la finele anului 2018), în timp ce avansul prețurilor la nivelul Piața muncii a continuat evoluția întregii economii, măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel din anii anteriori, rata șomajului de 6,9%. Deficitul de cont curent s-a majorat ușor de la 4,4% în 2018 coborând până la pragul de 3,9%, la 4,6% în 2019, circa jumătate fiind finanțat de investițiile străine în timp ce salariile au continuat să directe. Trebuie menționat că media deficitelor înregistrate în înregistreze creșteri semnificative, ultimii 3 ani este de 3,9% din PIB, fiind situată în imediata atât în sectorul public, cât și în cel proximitate a pragului de atenție de 4% stabilit de Tabloul de bord privat. european. Adâncirea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, economia românească fiind caracterizată și de un nivel înalt al deficitelor 9  gemene, caz singular în regiune, care ridică provocări importante pentru politica fiscal-bugetară în condițiile evoluțiilor nefavorabile pe plan internațional, accentuate de magnitudinea șocului pandemiei COVID-19. Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie moderat ascendentă, înregistrând un avans de 2,4% în termeni reali comparativ cu anul precedent, pe seama creșterii volumului creditelor acordate în lei. Piața muncii a continuat evoluția din anii anteriori, numărul mediu de salariați majorându-se până la 5,2 mil. persoane (+1,7% față de anul 2018), astfel că rata șomajului BIM a coborât la 3,9%. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.923 lei, în creștere cu 13% față de anul 2018, dinamica acestuia fiind susținută atât de evoluția câștigurilor din sectorul public, cât și de a celor din sectorul privat. Politica fiscal-bugetară din anul Bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2019 a fost 2019 arată un derapaj major de la fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică care a țintele inițiale privind deficitul estimat o creștere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o țintă de deficit bugetar atât potrivit standardelor bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 cash, cât și ESA 2010, adâncind de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat în acel moment pentru totodată devierea de la obiectivul anul 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se astfel substanțial de pe termen mediu. la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB. Pe fondul evoluțiilor macroeconomice sub estimările inițiale și a nerealizării masive a Astfel, după ce în anii 2017-2019 veniturilor bugetare concomitent cu majorarea cheltuielilor țara noastră a fost constant bugetare, execuția bugetară finală a consemnat un derapaj mare obiectul procedurii de deviație de la țintele inițiale privind deficitul bugetar, atât potrivit semnificativă de la OTM, pe baza standardelor cash (4,56% din PIB), cât și ESA 2010 (4,29% din PIB), execuției anului 2019 a fost ducând la declanșarea de către CE a procedurii de deficit excesiv declanșată, în martie 2020, și (PDE) în 4 martie 2020. De asemenea, deficitul structural s-a procedura de deficit excesiv. deteriorat semnificativ, la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 și 0,4% din PIB în anul 20151. De menționat și valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creștere constantă în ultimii 4 ani, de la numai 0,4% în anul 2015. În perioada 2006-2015, politica România a practicat în perioada 2006-2015 o politică fiscală fiscală a avut un puternic caracter puternic prociclică, stimulând economia în perioadele de pro-ciclic, iar în perioada 2016 - expansiune (2006-2008) și frânând în perioadele în care aceasta a 1 Conform datelor AMECO (mai 2020). 10 2019 conduita politicii fiscale a operat sub potențial (2010-2015), contribuind la amplificarea redevenit expansionistă, depășind fluctuațiilor ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor semnificativ limitele impuse de acumulate în economie. Procesul de consolidare fiscală derulat pe respectarea OTM și epuizând perioada 2010-2015 a fost inversat parțial și de o manieră abruptă spațiul fiscal necesar în începând cu anul 2016 ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod contracararea unei recesiuni. Fiscal, care a însemnat o amplă relaxare fiscală concomitent cu legiferarea simultană a unor majorări importante de cheltuieli, în special cu salarii și pensii, în contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european la care România a aderat. În perioada 2016 - 2019 conduita politicii fiscale a redevenit puternic expansionistă, impulsul fiscal pozitiv însumând 3,9 pp din PIB, depășind semnificativ limitele impuse de respectarea OTM în condițiile în care, în anul 2017, România fusese plasată în brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Cheltuielile de investiții exprimate Comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani, execuția cheltuielilor de ca procent din PIB au înregistrat o investiții ca procent din PIB a înregistrat în anul 2019 continuarea ușoară creștere comparativ cu revenirii pe un trend ușor ascendent după minimul înregistrat în anul 2018 înregistrându-se un anul 2017, înregistrând o pondere în PIB apropiată de nivelul nivel de 4,11% din PIB (de la 3,59% perioadei 2014-2018 (4,24% din PIB), însă sub media investițională din PIB), dar acesta rămâne net a anilor 2009-2018 (cu 1 pp). Față de anul anterior, cheltuielile de inferior mediei anilor 2009-2018 investiții s-au majorat cu 9,4 mld. lei (+0,52 pp din PIB). Comparativ (cu 1 pp din PIB) . cu bugetul inițial, cheltuielile de investiții au fost cu 6,3 mld. lei mai mici (respectiv, cu 0,6% din PIB), abaterea fiind superioară celei din anul anterior cu 0,1 pp din PIB. Această evoluție este atribuibilă covârșitor nematerializării prognozei de cheltuieli aferentă proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente noului cadru financiar 2014-2020, parțial compensate de creșterea cheltuielilor de capital. Consiliul Fiscal pledează în Privind managementul investițiilor publice se poate aprecia că, la favoarea aplicării ferme a cadrului nivelul anului 2019 s-au făcut progrese extrem de limitate, fiind legal privind managementul necesară creșterea transparenței procesului de prioritizare a investițiilor publice și apreciază că investițiilor publice şi eficientizarea procesului de alocare şi s-au făcut progrese extrem de cheltuire a banilor publici în acest domeniu. Desele modificări ale limitate în acest domeniu. politicii fiscale, neaplicarea în mod sistematic a instrumentelor de evaluare a impactului reglementărilor, slaba planificare strategică în domeniul investițiilor, anularea reformei privind guvernanța corporativă în companiile de stat, presiunile bugetare care decurg din noua lege a pensiilor pe fondul spațiului fiscal foarte limitat și al politicii expansioniste fiscal-bugetare reprezintă reale 11  impedimente pentru creșterea semnificativă a investițiilor pe termen mediu și lung. Indicele de eficiență a colectării a Indicele de eficiență a colectării în cazul impozitelor directe plătite crescut semnificativ pentru de populație a înregistrat o creștere importantă (de la 0,71 în 2018, impozitele directe plătite de la 0,79 în 2019), însă aceasta nu se datorează încasărilor din populație, a stagnat în cazul TVA și impozitul pe venit și salarii, având în vedere evoluția acestora, ci al contribuțiilor de asigurări altor impozite incluse în această categorie. Comparativ, eficiența sociale, consemnând o ușoară colectării impozitelor directe plătite de întreprinderi a înregistrat o scădere pentru impozitele directe ușoară scădere (de la 0,27 la 0,26), analiza structurii încasărilor plătite de întreprinderi. Pe de altă aferente acestui agregat bugetar indicând o evoluție mai lentă a parte, avansul semnificativ al impozitului pe profit plătit de agenții economici din sectorul încasărilor din accize aferente nefinanciar, parțial compensată de avansul impozitului pe profit produselor din tutun poate sugera plătit de băncile comerciale. o îmbunătățire a colectării în acest Pe de altă parte, nivelul, oricum scăzut, al indicelui de eficiență a domeniu. colectării s-a menținut neschimbat în cazul încasărilor din TVA (nefiind identificate plusuri semnificative de venituri ce ar rezulta din îmbunătățirea colectării, deși MFP anticipa inițial un impact favorabil de 6 mld. lei) și al încasărilor din contribuții de asigurări sociale. În ceea ce privește încasările din accize, execuția efectivă a consemnat depășirea programului inițial cu peste 0,3 mld. lei, iar avansul semnificativ al încasărilor din accize aferente produselor din tutun poate releva o îmbunătățire a colectării în acest domeniu. România are un nivel foarte scăzut În anul 2019, România a înregistrat un nivel al ponderii în PIB a al veniturilor bugetare raportate veniturilor bugetare (potrivit metodologiei ESA 2010) de 31,7% (cu la PIB, de doar 31,7% (ESA 2010), 13,4 pp sub media europeană), printre cele mai mici din UE. Nivelul iar cel al veniturilor fiscale de veniturilor fiscale (impozite și contribuții sociale) a fost de 26,7% 26,7%, clasându-se pe penultimul din PIB, cu un ecart de 13,2 pp față de media UE, fiind clasată pe loc din UE în anul 2019, similar penultimul loc. Comparativ cu anul anterior, ecartul care ne separă anilor 2016-2018, ca efect al de media UE s-a adâncit în cazul veniturilor bugetare, cu 0,2 pp de modificărilor majore aduse prin PIB. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este semnificativ sub cea noul Cod Fiscal. Comparativ cu înregistrată în alte țări est-europene precum Ungaria (36,8%), Bulgaria, ponderea în PIB a Slovenia (36,5%), Polonia (36,2%) şi Republica Cehă (34,6%). veniturilor bugetare este mai mică Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este cu 6,7 pp și cea a veniturilor fiscale mai mică cu 6,7 pp, respectiv, cea a veniturilor fiscale cu 3,5 pp de cu 3,5 pp de PIB. PIB. Reducerea relativă abruptă a veniturilor bugetare din ultimii 4 ani este urmarea modificărilor majore aduse prin noul Cod Fiscal, prin relaxarea fiscală de amploare, concretizată în reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB în 2019 comparativ cu 2015, cu 12  3,8 pp, iar cea a veniturilor fiscale cu 1,3 pp de PIB, în timp ce, per ansamblul UE acestea s-au majorat cu 0,4, respectiv, 0,7 pp de PIB. Spațiul pentru creșterea În anul 2013 a fost declanșat un proces de reformă a administrației performanței în domeniul fiscale românești în colaborare cu Banca Mondială (BM). Consiliul colectării taxelor rămâne Fiscal a remarcat în rapoartele sale o serie de îmbunătățiri privind semnificativ, iar anularea eficiența și simplificarea procesului administrativ de colectare a proiectului de modernizare a taxelor. În 2018, la inițiativa autorităților române, a fost sistat administrației fiscale inițiat în anul Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale (RAMP), care ar 2013 în colaborare cu Banca fi avut termen de finalizare anul 2021. Renunțarea la Mondială și întârzierile unor implementarea programului RAMP a determinat imposibilitatea măsuri vizând digitalizarea realizării unui sistem informatic care să permită ANAF centralizarea administrației fiscale sunt de datelor financiare din întreaga țară. În 2019, cu reconfirmare în anul natură să inverseze procesul de 2020, a fost anunțată intenția de reluare a programului de reformă administrativă inițiat în informatizare a ANAF. anii 2011-2013. În 2019 se poate constata o Deteriorarea utilizării fondului de rezervă apare atâ