Raportul anual al Consiliului Fiscal

0.8 15.0 0.76 15.0 0.76 14.6 0.75 0.73 0.73 0.8 14.5 14.1 14.1 14.0 0.68 13.5 0.71 0.71 0.7 13.5 0.70 13.0 0.66 0.68 0.68 13.0 0.64 0.65 0.7 12.5 0.63 12.0 0.62 0.60 0.60 0.6 11.5 0.59 10.9 0.58 11.0 11.0 10.6 10.7 0.6 10.4 10.5 0.51 10.0 0.5 9.5 0.46 9.0 0.5 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Rata implicita de taxare la TVA Indice de eficiență, baza de impozitare include autoconsumul populației (scala din dreapta) Indice de eficiență, din baza de impozitare se exclude autoconsumul populației (scala din dreapta) Sursa: CE, CNSP, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Prin comparație cu gradul de eficiență a colectării TVA la nivelul anului 2019, aferent grupului noilor state membre UE (NSM) valoarea de 0,6850 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celor înregistrate de Estonia, Ungaria, Slovenia (fiecare având indicele de eficiență de 0,98), Bulgaria (0,93), Republica Cehă (0,87) și Polonia (0,82). Astfel, în anul 2019 România a colectat venituri din TVA reprezentând 6,2% din PIB (conform metodologiei ESA 2010), față de 9,7% din PIB în Ungaria, 9,3% din PIB în Bulgaria, 8,9% din PIB în Estonia, 8,1% din PIB în Slovenia, 8% din PIB în Polonia și 7,7% din PIB în Republica Cehă. Totodată, cotele medii ponderate ale TVA din aceste țări erau de 20,4% în Ungaria, 18,7% în Republica Cehă, 18,6% în Estonia, 17,1% în Polonia, 16,7% în Bulgaria și 15,9% în Slovenia, în timp ce România a înregistrat o cotă medie ponderată de doar 14,2%. În acest sens, trebuie remarcat că începând cu anul 2016 România are cea mai redusă cotă medie ponderată a TVA comparativ cu celelalte state NSM, în urma reducerii cu 5 pp a cotei standard de la 24% la 19%. În clasamentul eficienței taxării, țara noastră este ultima clasată, coborând o poziție față de anul 2018 ca urmare a avansului Lituaniei, în timp ce Slovenia a rămas pe primul loc din clasament la nivelul ultimilor doi ani analizați. Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din România care 50 În Tabelul 6, pentru comparabilitate, se folosește aceeași bază de impozitare pentru toate țările, respectiv consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, inclusiv autoconsumul populației. 50 locuiește în mediul rural se reflectă într-o pondere mai importantă a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 6. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005)51, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere). Tabelul 6: Eficiența taxării - TVA Cota medie ponderată a Rata de taxare Indicele de eficiență a Țara Poziție TVA (%) implicită* (%) taxării** 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 BG 17,0 16,9 16,7 14,8 15,2 15,6 0,87 0,90 0,93 4 4 4 CZ 18,8 18,8 18,7 16,2 16,2 16,3 0,86 0,86 0,87 5 5 5 EE 18,6 18,6 18,6 18,0 18,0 18,2 0,97 0,97 0,98 1 3 3 LV 19,5 19,3 19,2 13,5 14,3 14,5 0,69 0,74 0,75 9 7 8 LT 19,3 19,2 19,1 12,6 12,6 13,1 0,65 0,66 0,69 10 10 9 HU 20,7 19,9 20,4 18,9 19,9 20,0 0,91 1,00 0,98 3 2 2 PL 17,3 17,1 17,1 13,3 14,0 14,0 0,77 0,82 0,82 6 6 6 RO 14,1 14,5 14,2 9,9 9,9 9,7 0,70 0,68 0,68 8 9 10 SI 16,3 15,9 15,9 15,4 15,9 15,7 0,95 1,00 0,98 2 1 1 SK 17,1 17,3 17,1 12,5 12,6 12,9 0,73 0,73 0,76 7 8 7 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal *Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG” (cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile din TVA includ încasările suplimentare temporare rezultate în urma implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+236 mil. lei în 2017, +205,5 mil. lei în 2018, respectiv +96,4 mil. lei în 2019). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată a TVA. 51 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005. 51  Veniturile colectate din accize, nete de impactul Graficul 7: Venituri din accize în anul 2019 schemelor de compensare de tip swap, au (mld. lei) însumat 31,4 mld. lei (reprezentând aproape 3% din PIB) în anul 2019, acest nivel fiind superior 35.00 estimărilor avute în vedere la fundamentarea 0.03 30.00 proiectului de buget cu aproape 0,4 mld. lei. Astfel, programul inițial prevedea venituri din 25.00 accize în valoare de 31,1 mld. lei, avându-se în 20.00 vedere o creștere prognozată a bazei 15.00 31.1 31.6 31.2 31.4 macroeconomice (consumul final al populației în termeni reali) de 6,4%, o sporire a încasărilor cu 10.00 circa 0,6 mld. lei ca urmare a majorării nivelului 5.00 accizei la produsele din tutun, precum și un efect 0.00 pozitiv scontat de 1 mld. lei pe seama creșterii Program Prima A doua Execuția gradului de colectare a accizelor. inițial rectificare rectificare Fără scheme de compensare Sursa: MFP Prima rectificare bugetară a majorat nivelul estimat inițial cu circa 0,5 mld. lei ca urmare a proiectului de a introduce băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri în sfera produselor accizabile, precum și de a devansa cu 4 luni majorarea accizei totale pentru țigarete stabilită inițial pentru 1 ianuarie 2020. Cea de a doua rectificare bugetară a diminuat nivelul prognozat al încasărilor din accize cu 0,4 mld. lei ca rezultat al neconcretizării celor două măsuri menționate anterior, precum și ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din reducerea evaziunii fiscale. Cu toate acestea, CF a apreciat în opinia sa cu privire la cea de a doua rectificare că există premisele realizării unor încasări superioare nivelului actualizat, fapt confirmat de execuția efectivă pe anul 2019 care a consemnat venituri din accize în valoare de 31,4 mld. lei (cu circa 0,2 mld lei peste nivelul estimat la a doua rectificare). Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a crescut cu 2,9 mld. lei (+10,3%), în contextul unui avans efectiv de 6,4% al consumului final al populației în termeni reali, precum și pe fondul majorării nivelului accizei la produsele din tutun de la 1 aprilie 2019. Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize. Astfel, circa 55% din încasări au provenit din accizele la produse energetice, în scădere față de peste 60% în anul 2018, însă descreșterea este datorată cu precădere avansului important al accizelor la produsele din tutun. Astfel, acestea reprezintă a doua componentă importantă a încasărilor din accize, cu o pondere de peste 41% în total (față de circa 36% în anul anterior), urmate la o distanță considerabilă de alcool, distilate și băuturi alcoolice, care și-au păstrat o pondere de circa 4% în totalul încasărilor, în timp ce restul categoriilor au continuat să se situeze sub 1%. 52 Analizând modificările înregistrate față de anul 2018 la nivelul fiecărei categorii de produse, se constată că încasările din accize la produse energetice au crescut cu aproape 6,5% (+1,1 mld. lei), similar bazei macroeconomice relevante. Cel mai important avans s-a consemnat însă la accizele aplicate produselor din tutun care, după ce stagnaseră în anul 2018, au înregistrat o creștere de 31,5% (+3,1 mld. lei) față de anul anterior, aceasta fiind cu mult mai mare față de plusul de venituri de 0,6 mld. lei anticipat de MFP pe seama creșterii nivelului accizelor începând cu data de 1 aprilie 2019. Și cea de a treia categorie, reprezentată de accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, a înregistrat un avans important de 12,1% (peste 0,1 mld. lei) însă, datorită ponderii reduse în total, impactul acestora la nivelul întregului agregat bugetar nu este unul semnificativ. În consecință, se poate concluziona că performanța încasărilor din accize s-a îmbunătățit în cursul anului 2019, aspect confirmat și de faptul că execuția efectivă a consemnat depășirea programului inițial cu peste 0,3 mld. lei, iar avansul semnificativ al încasărilor din accize aferente produselor din tutun poate sugera o îmbunătățire a colectării în acest domeniu. III.4.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde cash, Graficul 8: Venituri din impozitul pe profit în nete de impactul schemelor de compensare, au fost anul 2019 (mld. lei) în cuantum de 17,7 mld. lei, reprezentând o creștere de 2,1 mld. lei față de anul 2018 (+13,4%), dar și o 20.00 0.0 depășire cu circa 0,5 mld. lei a estimărilor din bugetul adoptat pentru anul 2019. Astfel, programul inițial 15.00 prevedea încasări din impozitul pe profit în valoare de 17,2 mld. lei, în contextul în care se anticipa un efect nefavorabil de aproape 0,2 mld. lei ca urmare a 10.00 17.2 18.3 17.9 17.7 creșterii taxării în domeniul jocurilor de noroc, respectiv a creșterii veniturilor proprii ale ANRE și 5.00 ANCOM, dar și un efect pozitiv estimat la 0,5 mld. lei pe seama unei potențiale îmbunătățiri a colectării. Valoarea prognozată inițial pentru acest agregat 0.00 bugetar a fost suplimentată cu 1,1 mld. lei la prima Program Prima A doua Execuţia rectificare bugetară ca urmare a faptului că execuția iniţial rectificare rectificare la 6 luni indica un ritm de creștere al încasărilor Fără scheme de compensare Execuţie swap superior celui prognozat în proiectul de buget. Sursa: MFP Totuși, în opinia sa emisă la acel moment, CF aprecia că nivelul rectificat este unul prea optimist și va avea ca rezultat supraevaluarea încasărilor din impozitul pe profit. Acest avertisment s-a concretizat în evoluția ulterioară a acestui agregat bugetar, cea de a doua rectificare diminuând nivelul estimat al încasărilor cu circa 0,4 mld. lei, în timp ce execuția finală a consemnat o nerealizare a nivelului actualizat cu încă 0,2 mld. lei. Evoluția pozitivă a încasărilor din impozitul pe profit față de anul anterior (+13,4%) a depășit dinamica bazei macroeconomice relevante (PIB nominal, care a avansat cu doar 11,3%) ceea ce ar putea indica la 53 prima vedere o concretizare a impactului pozitiv scontat pe seama creșterii gradului de colectare. Totuși, o analiză a structurii încasărilor aferente acestui agregat bugetar indică o situație asemănătoare celei consemnate în anul 2018. Astfel, evoluția peste așteptări a veniturilor din impozitul pe profit a fost susținută preponderent de impozitul pe profit plătit de băncile comerciale care a crescut cu peste 70% față de anul anterior (reprezentând un avans de aproape 0,9 mld. lei), generând încasări suplimentare de circa 0,7 mld. lei în comparație cu estimările bazate pe evoluția PIB nominal. Pe de altă parte, impozitul pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar (acesta reprezentând componenta principală a veniturilor din impozitul pe profit cu peste 88% din totalul încasărilor) a avut o evoluție mai lentă decât PIB nominal, înregistrând un avans de 8,4% (+1,2 mld. lei). Această evoluție consemnează un minus de venituri de circa 0,4 mld. lei în comparație cu estimările bazate pe dinamica PIB nominal (parțial justificat de anticipările MFP privind efectele negative ale creșterii taxării în domeniul jocurilor de noroc, respectiv ale creșterii veniturilor proprii ale ANRE și ANCOM), nefiind identificate venituri suplimentare scontate a se obține pe seama creșterii gradului de colectare. Graficul 9: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficiență a colectării aferente impozitului pe profit în România 6.00 0.35 0.32 0.31 5.50 0.29 0.30 5.00 0.27 0.27 0.27 0.26 0.26 0.25 0.25 0.25 4.50 0.25 4.00