Raportul anual al Consiliului Fiscal

companiile de stat82 s-a majorat semnificativ comparativ cu anul anterior (la 5,8%83 de la 1,3% în 2018), rămâne la un nivel încă mult inferior mediei înregistrate în perioada pre-criză (circa 12%). Dovezile empirice din literatura de specialitate sugerează existența unei corelații între ineficiența cheltuielilor publice și supraestimarea capitalului social efectiv, rezultatele slabe ale întreprinderilor de stat - principalii furnizori de infrastructură în aceste domenii - fiind apreciate ca deosebit de îngrijorătoare84. Mai mult, starea proastă a infrastructurii este direct responsabilă de eficiența scăzută85 cu care România poate livra mărfurile sale și conecta producătorii cu consumatorii, comparativ cu principalii săi parteneri comerciali din UE.

Acest fapt este susținut de datele statistice publicate de Eurostat, dacă avem în vedere poziționarea României în prima jumătate a clasamentului din perspectiva ponderii investițiilor publice în PIB ca medie pe ultimii 10 ani pentru statele membre UE86 (locul 8 - după Estonia, Ungaria, Letonia, Suedia, Polonia, Cehia și Finlanda), respectiv, pe al treilea loc în ce privește media ponderii investițiilor publice în veniturile bugetare totale în același interval de timp (devansată de Estonia și Letonia), în timp ce calitatea infrastructurii (în special a celei de transport rutier) ne plasa în anul 201987 pe ultima poziție în cadrul UE28, ceea dovedește slaba capacitate de a cheltui în mod adecvat fondurile destinate investițiilor publice.

Anul 2020 a marcat un reviriment investițional, ponderea investițiilor publice în PIB și în venituri bugetare fiind peste media ultimilor 10 ani, respectiv, 4,6% față de o medie de 4,13% din PIB (dar sub valoarea înregistrată în 2015, de 5,2% din PIB). Față de o medie pe 10 ani a ponderii investițiilor în venituri bugetare de 12,4%, în anul 2020 acestea au reprezentat 13,9% (comparativ cu 14,6% în anul 2015), ceea ce, în contextul continuării acestui trend, prin utilizarea la maximum a fondurilor europene, este de natură să contribuie la reducerea decalajului dintre calitatea infrastructurii în România și cea din majoritatea statelor UE, în perspectiva următorilor ani.

82 http://www.consiliulfiscal.ro/Analiza%20SOE%202019%20RO.pdf 83 Excluzând influența reevaluării activelor R.A.-A.P.P.S. rata de creștere este de doar 3,2%. 84 http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/country_focus/2015/pdf/cf_vol12_issue1_en.pdf 85 Măsurată prin indicele de performanță pentru serviciile de logistică (IPL), care, conform Raportului pentru anul 2018 elaborat de Banca Mondială (https://lpi.worldbank.org/) este situat mult sub cel al Germaniei, Italiei și Franței. Comparativ cu raportul precedent (din anul 2016), România a crescut în clasamentul IPL pentru infrastructură cu 7 poziții, fiind pe locul 51, la mare distanță de Germania (locul 1), Franța (13) și Italia (19). Cele șase componente ale IPL includ: (i) eficienta procesului de vămuire (viteza, simplitatea și previzibilitatea

formalităților) de către agențiile de control la frontieră, inclusiv vama; (ii) calitatea infrastructurii aferente comerțului și transportului (porturi, cai ferate, drumuri, tehnologia informației); (iii) ușurința organizării transportărilor la preturi competitive; (iv) competenta și calitatea serviciilor logistice (operatori de transport, brokeri vamali); (v) capacitatea de urmărire a expedițiilor; (vi) frecvența cu care transporturile ajung la destinatar în timpul destinat livrării programate sau preconizate. 86 Exclusiv Marea Britanie. 87 Conform Raportului Competitivității Globale pentru anul 2019. În anul 2020, Raportul Competitivității Globale nu mai oferă clasamente pe țări, precum în anii precedenți, stabilind doar noi direcții de sprijinire a factorilor de decizie politică în contextul unic și prioritățile redefinite de Pandemie.

89