Raportul anual al Consiliului Fiscal

estimările din bugetul inițial și din cele 3 rectificări bugetare operate în cursul anului, execuția finală a consemnat un nivel de circa 21 mld. lei, foarte apropiat de estimarea inițială (o nerealizare de -164 mil. lei), deviații relativ mari înregistrându-se în raport cu nivelul programat prin a doua rectificare (-0,9 mld. lei), respectiv, a treia rectificare bugetară (-1,9 mld. lei). La nivelul sumelor totale aferente cadrului financiar 2014-2020 majorarea față de anul 2019 a fost de circa 7,4 mld. lei, exclusiv impactul fondurilor destinate agriculturii de +5,5 mld. lei.

Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă, care au o pondere extrem de redusă în totalul cheltuielilor de investiții, s-au situat peste nivelul înregistrat în anul anterior (cu 325 mil.lei, respectiv +75,3%), și peste estimarea din proiecția bugetară inițială (cu 187 mil.lei, respectiv, cu 32,8% peste program).

Caseta 1: Modificarea în anii 2016-2020 a sferei de cuprindere a veniturilor şi cheltuielilor bugetare aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

Începând din anul 2016 agregatul proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (din care cea mai mare parte era destinată investițiilor) include și fonduri destinate agriculturii, care în anii anteriori nu erau incluse în FEN, pe considerentul că aceste fonduri nu tranzitează bugetul de stat, fiind destinate sectorului privat. Din anul 2017, pe lângă fondurile destinate agriculturii s-au inclus, conform art. 10 din OUG nr. 40/2015, și sume tranzitorii reprezentând fonduri destinate pre-finanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene (FIT). Astfel, în anul 2020 din totalul de 41,6 mld. lei aferent plăților aferente proiectelor cu finanțare din FEN post-aderare 2014-2020, 16,1 mld. lei) au fost alocate plăților pentru agricultură (respectiv FEGA și FEPAM aferente exercițiului financiar 2014-2020) și 1 mld. lei pentru FIT. Din diferența de 24,5 mld. lei reprezentând fonduri structurale și de coeziune al căror beneficiar final este statul, au fost alocate cheltuielilor pentru investiții 20,95 mld. lei (85,5% din acestea din urmă). De remarcat că, în anul 2015, an de maxim pentru atragerea

FEN aferente exercițiului 2007-2013, proiectele cu finanțare din FEN post-aderare au însumat 24,6 mld. lei (din acestea, 0,5 mld. lei FEN aferente exercițiului 2014-2020), din care au fost alocate 23 mld. lei pentru cheltuieli de investiții (94% din total FEN post-aderare). Menționăm că, din perspectiva metodologiei ESA 2010 sunt relevante doar fondurile structurale al căror beneficiar final este statul, sumele destinate agriculturii și pre-finanțările acordate sectorului neguvernamental nefiind incluse în sectorul administrației publice. Mai mult, tranzitarea BGC de către sumele reprezentând fonduri destinate agriculturii și pre-finanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene face practic imposibilă, la nivel agregat, comparabilitatea datelor din execuția bugetară pentru anii 2016-2020 cu fluxurile de fonduri europene din exercițiul financiar 2007-2013.

O analiză a eficienței cheltuielilor de investiții pe ansamblul ultimilor ani relevă din această perspectivă un rezultat nesatisfăcător pentru țara noastră, mai ales raportat la evoluția celorlalte state membre UE.

87