Raportul anual al Consiliului Fiscal

cheltuielilor cu bunurile și serviciile, acesta fiind însă necesar a fi însoțit de o reformă amplă a sistemului de achiziții publice în general.

III.5.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiții cuprind, conform clasificației bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, transferuri de capital și alte transferuri de natura investițiilor. În cuprinsul acestui capitol analiza în structură a acestui agregat bugetar respectă definiția de mai sus.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2020, cheltuielile cu investițiile statului, considerând toate capitolele bugetare incluse în această categorie, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap, s-au majorat cu 9,4 mld. lei, de la 43,7 mld. lei la 53,1 mld. lei (în standarde cash), respectiv, cu 21,5% în termeni nominali, iar în termeni reali cu 17,3% 76, ponderea cheltuielilor cu investiții în PIB crescând cu 0,9 pp (de la 4,13% din PIB în anul 2018 la 5,03% din PIB) pe fondul unui reviriment investițional în anul 2020 (ce include și o creștere a absorbției fondurilor europene), dar și al unei reduceri a PIB nominal cu 0,25% (comparativ cu o creștere de peste 11% în 2019 față de anul 2018).

Analiza acestui agregat bugetar din perspectiva comparației dintre realizările efective față de valorile planificate în bugetul inițial sau cu ocazia rectificărilor bugetare pentru perioada 2015-2019 relevă în mod constant deviații considerabile, în sensul că rezultatele execuțiilor sunt fără excepție inferioare estimărilor din bugetele inițiale precum și din cele rectificate (Graficul 26). Anul 2020 se diferențiază printr-un rezultat net superior în execuție comparativ cu estimarea din bugetul inițial (+2,4 mld. lei, respectiv +0,23 pp din PIB), dar sub estimarea din a doua rectificare bugetară (-4,3 mld. lei, respectiv, - 0,41 pp din PIB), sau cea de a treia rectificare (-1,9 mld. lei), pe fondul nerealizării estimărilor privind finanțarea din surse externe nerambursabile. De notat că, în contextul unor incertitudini extrem de ridicate în contextul declanșării Pandemiei și a închiderii activității în unele sectoare economice în prima parte a anului, evoluția pozitivă a acestui agregat bugetar a contribuit decisiv la atenuarea scăderii economice din anul 2020, România înregistrând în trimestrul IV cea mai mare creștere economică raportat la trimestrul III din UE (4,8%).

Comparativ cu anul 2019, pentru care execuția raportată la programul inițial pentru fondurile europene destinate finanțării cheltuielilor de investiții a fost de 57,1%, în anul 2020 gradul de realizare al programului a atins un nivel de 99,2% (respectiv, o nerealizare de -186 mil.lei), acest an fiind și ultimul an în care s-au depus proiecte aferente exercițiului financiar 2014-2020. Comparativ cu anul 2015 care a reprezentat un maxim investițional datorat absorbției la un nivel foarte ridicat al fondurilor europene din exercițiul financiar anterior (2007-2013), raportul dintre sursele interne de finanțare și cele externe destinate investițiilor publice este aproape dublu (139% în 2020 față de 74% în anul 2015), dar totuși mult sub nivelul înregistrat în anul anterior (235% în 2018). Ponderea investițiilor ca procent din PIB (cu amendamentul că, în anul 2020 PIB real s-a redus cu 3,9%), s-a apropiat practic de nivelul înregistrat în

76 S-a utilizat ca indice de preț deflatorul PIB (valori ale cheltuielilor de investiții în standarde cash).

84