Raportul anual al Consiliului Fiscal

Intrarea pe deficit a bugetului asigurărilor sociale de stat a avut loc pe seama majorării excesive a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale din perioada 2007-2009 (+75,8%) și în contextul unei dinamici favorabile a încasărilor din contribuții în perioada premergătoare crizei financiare, ca urmare a boom- ului economic, dar și anticipând menținerea acestui trend în viitor. Însă, o parte semnificativă din majorarea veniturilor din contribuții s-a dovedit a fi ciclică, evoluțiile ulterioare infirmând prognozele optimiste care au stat la baza creșterii substanțiale a punctului de pensie. Autofinanţarea sistemului a scăzut abrupt din anul 2006 (de la 111,8%) până în anul 2011 (73,02%), ajungând la minimul istoric din anul 2016 (65,4%) și s-a menținut la o valoare apropiată în anul 2017 (68,84%). În 2018, capacitatea de autofinanțare a înregistrat o ușoară revenire ajungând la 83,6%, iar creșterea a continuat în anul 2019 când s-a înregistrat valoarea de 87,5%. Pentru anul 2020 s-a înregistrat o reducere a gradului de autofinanțare a sistemului, valoarea acestuia fiind de 76,24%. Estimările arată continuarea trendului descendent și în anul 2021, fiind proiectat un nivel de 74,93%, dar premisele pentru anii 2022 și 2023

sunt mai optimiste, acest indicator înregistrând valoarea de 77,38% în 2022 și 78,93% în 2023.

Graficul 22: Evoluţia numărului de pensionari versus numărul de salariaţi (mii persoane)

 9,000
           8,156                     Pensionari de asigurări sociale de stat                         Pensionari de asigurări sociale agricultori
                                     Pensionari de asigurări sociale culte                           Pensionari de asigurări sociale avocați
 8,000
                                     Pensionari MApN, MAI, SRI                                       Numar salariați

 7,000
                                6,173                               116 126 129 131
                                                              110                     136
 6,000                                                  104                                 143 147 151 155 156
                                                   93
                                              90                                                                  155 155 154                           5,090
                                      1677

85 1572 1474 1767

152 150 152 165 1292

78 1005

178 178 180 1751

737 799 932 866

677

77 1713

619 564 513 464 5,000

419 376 1682

336 299 265 1649 1612

76 1587

74 1478

74 4,000 1139

74 999 1016 1007

3,000 4767 4744 4718

4702

4684 4682 4683 4681

4678 4678

4675 4672 4664 4643 4633 4611 4597 4570 4535 4426 4246 4074

3924 3782 3652

2,000 3519 3359 3174 3124 2941 2493

1,000

0 1991

2004

2017 1990

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

2018 2019 2020

Sursa: INS, mai puțin număr salariați 2020 pentru care sursa este CNSP, Prognoza de iarnă 2021

Decizia de majorare a unor cheltuieli permanente cum sunt cele aferente pensiilor ar trebui să aibă în vedere trendul încasărilor din contribuții, precum și prognozele privind raportul salariați-pensionari, mai ales în contextul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2018 populația vârstnică de 65 ani şi peste depășind numeric populația tânără de 0-14 ani (3.596 mii față de 3.042 mii persoane) conform datelor INS. Totodată, a devenit evidentă necesitatea de a găsi o regulă de indexare care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de asigurări sociale în locul abordării discreționare din trecut.

78