Raportul anual al Consiliului Fiscal

a treia rectificări, cosemnând un nivel al încasărilor din impozitul pe venit și salarii mai mic cu 0,4 mld. lei față de proiecția de la ultima rectificare bugetară.

Această valoare a încasărilor de 24,2 mld. lei reprezintă însă un progres de 4,8% (+1,1 mld. lei) față de încasările realizate în anul 2019, dinamica acestei categorii de venituri bugetare fiind în concordanță cu evoluția bazelor macroeconomice relevante pe parcursul anului 2020. Astfel, pornind de la execuția bugetară a anului 2019 (când încasările din impozitul pe venit și salarii, nete de impactul schemelor de compensare, au fost de 23,1 mld. lei) și extrapolând cu evoluțiile numărului mediu de salariați (-1,4%), respectiv ale salariului mediu brut (+6,4%), apare drept justificat un nivel al încasărilor de circa 24,2 mld. lei, aceasta fiind și suma consemnată de execuția efectivă a anului 2020. Mai mult, ținând cont că execuția efectivă nu include obligațiile aferente impozitului pe venit și salarii amânate la plată de agenții economici (evaluate de MF la aproape 0,7 mld. lei), există posibilitatea materializării unui surplus de încasări, condiționat de gradul de recuperare a sumelor amânate la plată, care ar putea sugera o îmbunătățire a colectării acestui agregat bugetar.

Pentru a investiga mai detaliat această evoluție, s-a procedat la o analiză a structurii încasărilor din impozitul pe venit și salarii pe principalele sale componente. Astfel, impozitul pe salarii (care reprezintă 76,5% din încasările aferente acestui agregat bugetar) a avut o dinamică mai lentă decât cea a bazelor macroeconomice relevante, consemnând o creștere de doar 2,4% (+0,4 mld. lei) față de anul anterior. Această evoluție ar justifica un potențial gol de venituri de 0,4 mld. lei, care este însă inferior estimărilor MF privind sumele amânate la plată de agenții economici. Ritmul de creștere mai alert al întregii categorii (+4,8%) a fost atins ca urmare a contribuțiilor favorabile aduse de celelalte componente ale impozitului pe salarii și venit: încasările din impozitul pe venitul din dividende (pondere de 7,9% în total încasări) au crescut cu 7,9% (+0,1 mld. lei) față de anul anterior, încasările din impozitul pe venit stabilit pe baza declarației unice (pondere de 7% în total încasări) au crescut cu 9,2% (+0,1 mld. lei) față de anul anterior, iar încasările din impozitul pe veniturile din pensii (pondere de 5,9% în total încasări) au avansat cu 40,9% (+0,4 mld. lei) față de anul anterior, și pe fondul majorării punctului de pensie cu 14% de la 1 septembrie

2020. Concluzionând analiza realizată la nivelul principalelor componente ale impozitului pe salarii și venit, se constată că impozitul pe salarii este singura categorie cu o dinamică mai lentă decât cea a bazelor macroeconomice relevante, însă evoluția acesteia este mai favorabilă decât ar fi fost justificat de volumul sumelor amânate la plată de agenții economici, conform evaluărilor MF.

Ca și în cazul analizei eficienței colectării încasărilor din impozitul pe profit, din motive ce țin de disponibilitatea datelor statistice, rezultatele prezentate în cadrul acestui raport nu sunt comparabile cu cele regăsite în edițiile anterioare anului 201869. Conform standardelor ESA 2010, încasările din impozitele curente plătite de gospodării s-au majorat cu circa 4,7 mld. lei (+15,7%) față de anul anterior, deși încasările din impozitul pe venit și salarii în standarde cash au crescut cu doar 1,1 mld. lei (+4,8%). Și în acest caz, similar impozitului pe profit, trebuie menționat că, în contextul volumului semnificativ al

69 Pentru a determina rata de impozitare implicită a fost folosit agregatul de „impozite curente plătite de gospodării și IFSLSG pe venit, avere etc. către guvern și restul lumii” în locul agregatului de „impozite directe plătite de gospodării”.

61