Raportul anual al Consiliului Fiscal

reducerii cu 5 pp a cotei standard de la 24% la 19%. În clasamentul eficienței taxării, țara noastră este penultima clasată, menținându-se pe această poziție de-a lungul ultimilor trei ani, în timp ce Ungaria, Estonia și Slovenia au ocupat primele trei poziții (ordinea diferind în fiecare an) în perioada 2018-2020.

Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din România care locuiește în mediul rural se reflectă într-o pondere mai importantă a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 6. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005)66, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere).

 Veniturile colectate din accize, nete de impactul          Graficul 7: Venituri din accize în anul 2020
 schemelor de compensare de tip swap, au                                        (mld. lei)
 însumat 30,7 mld. lei în anul 2020, acest nivel fiind
 cu circa 3 mld. lei mai mic decât estimările avute
 în vedere la fundamentarea proiectului de buget.         35
 Astfel, programul inițial prevedea venituri din                                     0.03     0.03    0.03
                                                          30
 accize în valoare de 33,7 mld. lei, avându-se în
 vedere o creștere prognozată a bazei                     25
 macroeconomice (consumul final al populației în
                                                          20
 termeni reali) de 5,1%, precum și obținerea unui

 spor de încasări estimat la 0,7 mld. lei ca urmare a     15
 majorării nivelului accizei la produsele din tutun.
 Prima rectificare bugetară a revizuit negativ            10
 nivelul estimat inițial cu 2,7 mld. lei ca urmare a
                                                           5
                                                                   33.7

31.0

31.1

30.5

30.7

 reevaluării evoluției bazei macroeconomice
 relevante în contextul efectelor pandemiei                0
 COVID-19, precum și pe fondul reducerii accizelor              Program      R1       R2       R3   Execuție
                                                                 inițial                              2020
 la produsele energetice, măsură al cărei impact nu
 fusese inclus în bugetul inițial. Cea de a doua                        Swap     Fără scheme de compensare
 rectificare bugetară a operat o revizuire pozitivă      Sursa: MF
de mici dimensiuni (+0,1 mld lei), ca urmare a urmare a unui impact favorabil asupra încasărilor bugetare
mai mare decât cel anticipat al creșterii accizelor la produsele din tutun, în pofida unei noi revizuiri în sens

66 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005.

55