Raportul anual al Consiliului Fiscal

majorat cu circa 7,4 mld. lei față de anul 2019 (creșterea fiind de 5,5 mld. lei dacă se elimină impactul fondurilor destinate agriculturii), în timp ce absorbția efectivă de fonduri structurale, calculată pe baza rambursărilor CE, a avansat cu aproape 13,8 mld. lei60.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, impactul pandemiei COVID-19 devine mult mai vizibil, veniturile bugetare din execuția anului 2020 consemnând o reducere de amploare cu aproape 38 mld. lei. Această evoluție nefavorabilă s-a datorat unor minusuri semnificative înregistrate de aproape toate categoriile de venituri bugetare: venituri fiscale (-25,5 mld. lei), contribuții de asigurări (-12,3 mld. lei) și venituri nefiscale (-4,1 mld. lei) care au fost contrabalansate marginal de evoluția pozitivă a sumelor primite de la UE (+4,2 mld. lei). Trebuie menționat că nerealizarea țintelor de încasări propuse prin proiectul de buget se datorează în mare măsură înrăutățirii semnificative a cadrului macroeconomic față de proiecțiile inițiale, sub impactul efectelor pandemiei, la care se adaugă și acordarea facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC.

În cazul veniturilor fiscale, situarea sub proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din TVA (-11,2 mld. lei, pe fondul rambursărilor accelerate efectuate în anul 2020 și al reducerii accizei la produsele energetice), din impozitul pe profit (-3,8 mld. lei, având în vedere și senzitivitatea mai ridicată a acestui agregat bugetar la descreșterile economice de amploare), din accize (-3 mld. lei, pe fondul eliminării supra accizei la carburanți, măsură care nu fusese inclusă în bugetul inițial), din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-2,9 mld. lei, pe fondul amânării licitației pentru închirierea benzilor de frecvență 5G de către operatorii de telefonie mobilă), din impozitul pe salarii și venit (-2,1 mld. lei) și din alte impozite și taxe pe proprietate (-1,2 mld. lei). Așa cum menționam anterior, nerealizarea încasărilor programate din contribuții de asigurări se datorează evoluției mai slabe a pieței muncii în raport cu estimările inițiale, precum și facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC, în timp ce minusul înregistrat de veniturile nefiscale reflectă impactul pandemiei asupra profitabilității companiilor de stat și a dividendelor plătite

de acestea. Singurul agregat al BGC care a consemnat o depășire a țintei propuse prin bugetul inițial este reprezentat de sumele primite de la UE, evoluția acestora fiind determinată de sumele suplimentare primite de la UE pentru combaterea pandemiei COVID-19 (+1,2 mld. lei față de bugetul inițial), dar și de revizuirea ascendentă, atât a fondurilor structurale (+1,3 mld. lei), cât și a fondurilor destinate agriculturii (+1,7 mld. lei).

60 Conform stadiului absorbției la 31 decembrie 2019, respectiv la 31 decembrie 2020, publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

50