Raportul anual al Consiliului Fiscal

graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei, cât și majorarea resurselor bugetare prin valorificarea cât mai amplă a volumului important de fonduri europene alocate României, care să susțină efortul de corecție macroeconomică în următorii ani. În acest sens, CF reiterează că o guvernanță economică și fiscală solidă, consolidarea bugetară, reprezintă o premisă importantă pentru asigurarea unui mediu propice atragerii fondurilor UE, inclusiv celor alocate prin Mecanismului de Redresare și Reziliență.

III.4. Veniturile bugetare Veniturile BGC, nete de impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap (în sumă de 1,2 mld. lei), au crescut în anul 2020 cu doar 0,3% (corespunzând unei modificări absolute de aproape 1 mld. lei) față de anul precedent, în contextul manifestării efectelor pandemiei COVID-19 începând cu luna martie a anului 2020. Astfel, veniturile bugetare au înregistrat valoarea de 321,3 mld. lei, reprezentând circa 30,4% din PIB, nivel ce consemnează o creștere marginală față de valoarea de 30,3% din PIB înregistrată în anul 2019. Această evoluție a fost cauzată în principal de creșterea ponderii sumelor primite de la UE (+0,8 pp) și a contribuțiilor de asigurări sociale (+0,1 pp) care a fost în mare parte contrabalansată de scăderea ponderii veniturilor fiscale (-0,5 pp) și a veniturilor nefiscale (-0,2 pp). Trebuie avut în vedere că execuția cash a veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări sociale, aferente anului 2020, a fost influențată în mod nefavorabil de acordarea facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC cu posibilitatea eșalonării pe 12 luni a

obligațiilor fiscale restante prin depunerea unei cereri până la 31 martie 2021. Conform celor mai recente estimări, MF evaluează cuantumul acestor obligații la 12,2 mld. lei.

La nivelul veniturilor fiscale, cele mai ample scăderi au fost consemnate în cazul veniturilor din TVA (-0,4 pp, și pe fondul rambursărilor accelerate de TVA efectuate de stat în anul 2020, estimate la 2,2 mld. lei), din impozitul pe profit (-0,2 pp), din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,1 pp) și din accize (-0,1 pp), acestea fiind parțial compensate de evoluția favorabilă a veniturilor din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (+0,2 pp, ca urmare a unui efect de bază, deoarece execuția anului 2019 a fost afectată de impactul rambursărilor în contul taxei auto) și din impozitul pe salarii și venit (+0,1 pp, susținute de dinamica pozitivă a câștigului salarial mediu brut, acest factor exercitând un impact favorabil și asupra încasărilor din contribuții de asigurări sociale). În ceea ce privește veniturile nefiscale (-0,2 pp), scăderea acestora reflectă evoluțiile macroeconomice nefavorabile, cauzate de pandemie, care au condus la reducerea profitabilității companiilor de stat și, implicit, la diminuarea dividendelor distribuite de acestea. Nu în ultimul rând, evoluția sumelor primite de la UE reflectă, în afară de cele destinate luptei cu pandemia COVID-19, și impactul fondurilor destinate

agriculturii59 și prefinanțările acordate sectorului neguvernamental cu toate că acestea nu reprezintă venituri efective ale administrației publice. Astfel, sumele aferente cadrului financiar 2014-2020 s-au

59 Sume acordate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

49