Raportul anual al Consiliului Fiscal

noului Cod Fiscal care a adus o amplă relaxare fiscală concomitent cu legiferarea unor majorări importante de cheltuieli permanente (salarii și pensii54). Menținerea caracterului expansionist al politicii fiscale în condițiile unei deviații PIB pozitive începând cu anul 2017, și eludarea deliberată a regulilor instituite de TSCG și LRFB, cu renunțarea la menținerea țintei de deficit structural, a contribuit la deteriorarea rapidă a poziției finanțelor publice, execuția bugetară a anului 2019 încheindu-se cu un deficit ESA semnificativ peste limita admisă de 3%, România devenind astfel subiectul unei proceduri de deficit excesiv din martie 2020, menținută chiar și în contextul activării clauzei derogatorii generale a

PSC.

România a intrat în contextul extrem de dificil generat de pandemie cu un deficit structural de peste 4% din PIB potențial, cel mai ridicat în UE, care a limitat mult spațiul de manevră în combaterea efectelor generate de aceasta, încheind anul 2020 cu un deficit structural de 7,54%55 din PIB potențial, cu 2,8 pp peste valoarea din anul anterior, în condițiile unei evoluții ciclice adverse56. În anul 2020 politica fiscal- bugetară a fost anti-ciclică, având un caracter puternic stimulativ (impuls fiscal de 2,8 pp), pe fondul măsurilor de sprijin și necesarului suplimentar pentru sectorul de sănătate57, precum și a creșterilor de cheltuieli (majorări ale punctului de pensie în 2019-2020 și alocațiilor pentru copii) și reducerilor de taxe și impozite decise anterior declanșării Pandemiei (eliminarea supra-accizei, a taxei pe activele bancare).

La elaborarea legii bugetului pe anul 2021 s-a avut în vedere o reducere graduală a deficitului bugetar potrivit metodologiei ESA 2010 începând cu anul 2021 și revenirea sub pragul de 3% din PIB la orizontul anului 2024. În termeni structurali, la finalul anului 2024 ajustarea deficitului reprezintă 4,6 pp din PIB potențial față de anul 2020, persistând o deviație de 2,6 pp de la obiectivul pe termen mediu. În Programul de Convergență 2021-2024, este menținută traiectoria de ajustare din legea bugetului, estimându-se o creștere economică medie de 4,9% în acest interval de timp, consolidarea fiind susținută pe partea de venituri de majorarea absorbției fondurilor europene (cadrul financiar multianual și Mecanismul de Redresare și Reziliență) și pe cea de cheltuieli, prin limitarea celor de personal și cu asistența socială58.

De notat persistența unor incertitudini deosebit de ridicate privind prognozele macroeconomice și bugetare, generate de posibile noi evoluții ale pandemiei și implicații ale măsurilor asociate, cu impact major asupra previziunilor curente.

CF consideră deosebit de important pentru evitarea riscului apariției unor dezechilibre macroeconomice și financiare majore ca procesul de ajustare să înceapă din anul 2021, fiind susținut de un plan multianual credibil de consolidare fiscală care să aibă în vedere atât restructurarea cheltuielilor, printr-o abordare

54 Începând cu anul 2017 s-au legiferat creșteri ad-hoc ale punctului de pensie (+65% între 2017-2020). 55 Conform bazei de date AMECO. De notat că nivelul deficitului structural este identic în evaluarea CE cu cel al deficitului ajustat ciclic. 56 Conform CE, de la un exces de cerere de 1,6% din PIB potențial în 2019 la un deficit de cerere de 5,3% în 2020. 57 Impactul pachetului de sprijin asupra deficitului bugetar ESA2010 este evaluat de CE la 1,6% din PIB (aceeași evaluare ca CF). 58 Prin OUG nr. 8/2021 care amână intrarea în vigoare a Legii nr. 127/2019 până la 1 septembrie 2023.

48