Raportul anual al Consiliului Fiscal

➢ nivelul ajustării structurale de 0,32 pp din PIB propuse pentru anul 2020 semnificativ inferior recomandării Consiliului UE din noiembrie 2019 emise în contextul PDS (1% din PIB în anul 2020). La momentul elaborării proiectului de buget, datele indicau un deficit structural de 3,5% 23 din PIB potențial, cu 0,8 pp din PIB peste cel din anul anterior; ➢ nivelul deficitului bugetar estimat24 de CF depășea ținta MF cu 1-1,2 pp din PIB, pe fondul unui decalaj negativ de venituri datorat unui punct de pornire (încasările anului 2019) supra- dimensionat de MF, un cadru macroeconomic considerat drept optimist, neluarea în considerare de către MF a unor elemente certe de diminuare a veniturilor bugetare aflate în etapa finală a parcursului legislativ25 și subdimensionarea unor cheltuieli bugetare (bunuri și servicii și asistență socială); ➢ măsuri insuficiente pentru contracararea derapajului bugetar, cu riscul adâncirii acestuia pe termen mediu, și implicit, acumularea de datorie publică și vulnerabilizarea stării finanțelor

publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat; ➢ acomodarea unor presiuni de proporții la nivelul cheltuielilor de asistență socială 26 printr-o reducere discreționară a cheltuielilor de capital și menținerea unui ritm de creștere inferior PIB nominal pentru cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii; ➢ balanța riscurilor privind soldul bugetar aferent anului 2020 înclinată pe partea negativă; ➢ perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu, considerând conduita de politici pe termen mediu din SFB 2020-2022, determinau niveluri în creștere ale deficitului bugetar, implicând necesitatea adoptării de măsuri corective de amploare pentru a readuce situația fiscal-bugetară pe o traiectorie sustenabilă.

Declanșarea procedurii de deficit excesiv la adresa României

Din luna iunie 2017, România se afla sub incidența Procedurii de deviație semnificativă de la OTM (PDS)

• - componentă a brațului preventiv al Pactului de stabilitate și creștere (PSC). Deși plasată de două ori

consecutiv în PDS, autoritățile române au ignorat toate recomandările CE din perioada 2017-2019 privind reducerea deficitului structural. Ultima notificare din partea CE privind devierea față de OTM, din noiembrie 2019, consemna faptul că la aceasta se adăuga și depășirea previzibilă a pragului de 3% în PIB al deficitului bugetar. Consiliul Fiscal a avertizat în mod repetat în perioada 2016-2019, asupra riscului țintirii în mod repetat a unui deficit bugetar în proximitatea plafonului de 3% din PIB, susceptibil de a crea premisele depășirii pragului prevăzut de tratatele europene, în condițiile intrării în faza descendentă a ciclului economic, estimată să înceapă, cel mai probabil, în anul 2020.

23 Ultimele date AMECO (mai 2021) indică pentru anul 2019 un deficit structural de 5% din PIB potențial, în creștere cu 1,8 pp față de anul anterior. 24 Pe baza datelor disponibile la momentul elaborării Opiniei CF. 25 Acestea au și fost legiferate ulterior, respectiv: reducerea accizelor la produsele energetice, eliminarea supra- impozitării salariaților cu timp parțial de muncă și abrogarea taxării suplimentare a sectorului energetic și bancar stabilită prin OUG nr. 114/2018. Cumulat, aceste măsuri au redus veniturile bugetare cu circa 0,5 pp din PIB. 26 Determinate de preconizata creștere a pensiilor cu 40% începând cu 1 septembrie 2020.

31