Raportul anual al Consiliului Fiscal

t cu 14,7% față de anul anterior, la un nivel de circa 126 mld. euro la finele lunii decembrie, ponderea acesteia în PIB majorându-se cu 8,5 pp față de luna decembrie a anului anterior, până la nivelul de 57,7%. De notat că, anterior anului 2020 s-a redus treptat ponderea datoriei externe în PIB comparativ cu perioada 2010-2012, când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%. Pe de altă parte, este de așteptat ca tendința de accentuare a ritmului de creștere al datoriei externe, inițiată în anul 2020, să continue în următorii ani. Din totalul datoriei externe la finalul anului 2020, 73,7% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie înregistrând o majorare semnificativă, respectiv de 18,5 mld. euro (24,9%) față de anul precedent. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt s-a redus cu 2,4 mld. euro (-6,7%), ajungând la nivelul de 33,1 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe s-a diminuat cu 6 pp de la 32,3% în 2019, la 26,3% în 2020. Astfel, se constată încetarea tendinței de reașezare a datoriei externe pe maturități manifestată prin reducerea continuă a ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014) în favoarea datoriei externe pe termen scurt, anul 2020 consemnând o pondere a datoriei externe pe termen lung peste nivelul de 70%, în condițiile în care în precedenții doi ani acest indicator s-a situat sub 70%. Evoluția datoriei pe termen lung în anul 2020 a fost determinată în principal de majorarea soldului datoriei externe private (0,8 mld. euro) și diminuarea depozitelor nerezidenților (-0,3 mld. euro). Pe de altă parte, datoria publică externă directă a crescut cu circa 18,1 mld. euro sub impactul majorării 13 Investițiile străine directe nete reprezintă valoarea totală a investițiilor nerezidenților în economia internă din care se deduc investițiile rezidenților în străinătate. 24 creditelor financiare cu 3,6 mld. euro și a emisiunilor de obligațiuni realizate de MF pe piețele externe care au înregistrat un avans de 14,5 mld. euro față de perioada similară din anul precedent Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, înregistrând în decembrie 2020 o creștere de 3,4% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului precedent. Componenta în lei a creditului neguvernamental s-a majorat cu 6,28% în termeni reali, în timp ce creditele în valută au continuat să piardă teren, diminuându-se cu 2,52% în echivalent euro. Având în vedere contextul pandemic, printre factorii14 care au contribuit la dinamica activității de creditare se pot menționa în special programele guvernamentale menite să atenueze efectele șocului pandemiei COVID-19 (“IMM Invest România” și “Noua casă”), la care se adaugă tendința de micșorare a ratelor dobânzii și moratoriul de suspendare a obligațiilor de plată față de instituțiile de credit 15 . Astfel, dinamizarea creditului sectorului privat s-a datorat împrumuturilor în lei contractate de către companiile nefinanciare prin intermediul programului “IMM Invest România” și a trendului descrescător al ratelor dobânzii, în asociere cu creșterea creditelor pentru investiții. Pe segmentul creditelor acordate populației, dinamica acestora s-a temperat, însă rămâne în continuare ridicată. Trendul de scădere este atribuit cu precădere tendinței de diminuare a împrumuturilor pentru consum, alte scopuri și dezvoltarea afacerilor, inclusiv cu aportul restrângerii finanțării atrase sub forma liniilor de credit. De asemenea, o influență negativă în acest sens a avut-o încetinirea creșterii împrumuturilor pentru locuințe, care a avut mai apoi un reviriment în contextul reaccelerării creșterii veniturilor salariale și al ameliorării situației pieței muncii, cu o contribuție sporită a programului „Noua casă”. Rata creditelor neperformante a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 3,83% în decembrie 2020, față de 4,09% în decembrie 2019 pe fondul moratoriilor de suspendare a obligațiilor de plată față de instituțiile de credit. De asemenea, din punct de vedere macroprudențial se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, raportul credite/depozite aferent sectorului neguvernamental consolidându-se sub pragul de 100% (67,1% în decembrie 2020, față de 72,77% în decembrie 2019). Evoluția pozitivă a activității de creditare în anul 2020 se datorează atât dinamicii creditelor acordate populației (+2,65% în termeni reali), cât și dinamicii creditelor acordate companiilor nefinanciare (+3,15% în termeni reali). În cazul creditelor acordate populației, avansul se datorează exclusiv componentei în lei (+6,91% în termeni reali), în timp ce creditele acordate în valută au suferit o scădere de 10,74% în echivalent euro. Pe segmentul companiilor nefinanciare, variația pozitivă a fost determinată de asemenea de creșterea fluxurilor de credite în lei (+5,61% în termeni reali), în timp ce creditele în valută au suferit o ușoară contracție (-0,18% în echivalent euro). 14 Conform raportului asupra inflației din martie 2021 publicat de către BNR. 15 Posibilitatea acordată unor persoane fizice și juridice, prin intermediul OUG nr. 37/2020, de a-și amâna plata ratelor scadente la împrumuturi pe o perioadă de maximum nouă luni, începând din luna aprilie 2020 și până pe 31 decembrie 2020. 25 În anul 2020, în condițiile măsurilor guvernamentale de sprijin adoptate, piața muncii a fost mai puțin afectată de șocul Pandemiei, numărul mediu de salariați diminuându-se ușor (-1,4% față de anul anterior) la 5,1 mil. de persoane16, iar rata șomajului BIM a urcat cu 1,1 pp până la nivelul de 5%. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 5.164 lei 17 (+6,4% față de anul 2019). Câștigul salarial mediu net a fost de 3.188 lei (+6,8% față de anul precedent), iar câștigul salarial real a înregistrat o creștere cu 4%, în condițiile unei inflații medii anuale de 2,6%. Având în vedere obligația Consiliului Fiscal de a include în raportul său anual o evaluare ex post a prognozelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară care face obiectul raportului (conform art. 61 al LRFB), Tabelul 1 prezintă principalele prognoze macroeconomice din SFB 2020-2022 în comparație cu valorile realizate efectiv la nivelul anului 2020, conform celor mai recente date disponibile. Este de subliniat că acuratețea prognozei din SFB este de judecat în raport cu impactul Pandemiei. Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2020 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2020-2022 Efectiv 2020 modificare procentuală față de anul anterior Produsul intern brut Produsul Intern Brut (mil. lei) 1.129.218,1 1.055.548,8 Produsul Intern Brut real 4,1 -3,9 Deflatorul PIB 4,2 3,8 Utilizarea PIB Consumul final 4,5 -4,0 Cheltuiala pentru consumul privat 4,9 -5,2 Cheltuiala pentru consumul guvernamental 3,2 2,0 Formare brută de capital fix 6,8 6,8 Exporturi (volum) 4,5 -9,7 Importuri (volum) 5,8 -5,1 Rata inflației Decembrie 2020 3,0 2,1 Medie anuală 3,1 2,6 Piața muncii Rata șomajului BIM (sf. per.) 3,8 5,0 Număr mediu salariați 1,9 -1,4 Câștigul salarial mediu net 9,9 6,8 Sursa: CNSP, Eurostat, MF 16 Conform prognozei de primăvară a CNSP din aprilie 2021. 17 Conform prognozei de primăvară a CNSP din aprilie 2021. 26  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2020 III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2020 După ce anul 2019 a consemnat o creștere de amploare a deficitului bugetar până la nivelul de 4,6% din PIB în standarde cash, respectiv 4,4% din PIB conform metodologiei ESA 2010), anul 2020 a ridicat provocări suplimentare pentru politica fiscal-bugetară din România în contextul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei COVID-19. În continuare vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport: • Chiar și în condițiile derapajului bugetar înregistrat în anul 2019, bugetul aprobat pentru anul 2020 a consemnat menținerea caracterului expansionist al politicii fiscal-bugetare. Astfel, acesta prevedea majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 (decizie cu impact major pe termen mediu) și continuarea politicii de creșteri salariale în sectorul public, la care se adăugau mai multe măsuri de relaxare fiscală, aprobate ulterior adoptării proiectului de buget, referitoare la reducerea accizelor la produsele energetice, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă și abrogarea taxării suplimentare a sectorului energetic și a sectorului bancar, stabilită prin OUG nr. 114/2018. În acest context, CF estima un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB și aprecia că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru ținerea sub control a deficitului; • Manifestarea efectelor pandemiei COVID-19 începând cu luna martie a anului 2020 a condus la adoptarea primei rectificări bugetare în luna aprilie, ca răspuns la deteriorarea severă a cadrului macroeconomic, Guvernul estimând o creștere a deficitului bugetar la 6,7% din PIB. Creșterea accelerată a deficitului bugetar a condus la o majorare de proporții a necesarului de finanțare, iar deficitul structural ridicat a limitat spațiul de manevră al Guvernului în combaterea efectelor pandemiei; • Următoarele două rectificări au revizuit ascendent proiecția deficitului bugetar prognozat de Guvern la 8,6% din PIB și, respectiv, la 9,1% din PIB în principal pe fondul deteriorării suplimentare a cadrului macroeconomic, al acordării facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare de către agenții economici (extinsă ulterior prin posibilitatea eșalonării pe 12 luni a obligațiilor fiscale restante prin depunerea unei cereri până la 31 martie 2021), al rambursărilor accelerate de TVA efectuate de stat cu scopul de a injecta lichiditate în economie și al unor elemente de tip one-off referitoare la măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID. Totodată, a doua rectificare a revizuit majorarea programată a punctului de pensie de la +40% la +14%, ceea ce a determinat o reducere importantă a cheltuielilor bugetare pentru anul 2020 și pe termen mediu; • Execuția bugetară a anului 2020, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 9,7% din PIB, cu 0,6 pp peste proiecția de la a treia rectificare, în condițiile unor venituri fiscale mai reduse decât estimările ca urmare a apelului la facilitatea de amânare la plată a obligațiilor bugetare de 27  către agenții economici, dar și al unei sub-execuții la nivelul cheltuielilor curente, contrabalansată parțial de un nivel peste țintă al cheltuielilor de capital; • Ultimii ani au evidențiat două vulnerabilități importante ale politicii fiscal-bugetare din România: a) nivelul foarte redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări (27,1% din PIB) comparativ cu celelalte țări din UE; b) rigidizarea tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare cu impact nefavorabil asupra deficitului structural. Astfel, în 2020 s-a atins un vârf al cheltuielilor de personal și cu asistența socială care a echivalat cu 94,3% raportat la veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situație nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente; • Deși regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării și în 2021, nivelurile foarte înalte ale deficitului bugetar din România reclamă o corecție care să conducă pe termen mediu la diminuarea semnificativă a acestuia și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare. Anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscal-bugetară poate să ofere răgazul necesar pentru o corecție graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei; • Procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății și educației publice, cât și presiuni viitoare generate de schimbările climatice și alte amenințări neconvenționale; • Este puțin probabilă implementarea consolidării fiscal-bugetare în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, limitarea excepțiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare; • România se află în fața unei oportunități extraordinare, alocărilor de 30,3 mld. euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 29,2 mld. euro (14,3 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Șansa României constă într-o reușită a atragerii în proporție cât mai mare a acestor fonduri, care să conducă, pe latura stabilizării macroeconomice, la amplificarea contribuției factorului investițional la majorarea PIB potențial și real și la atenuarea impactului contracționist al corecției macroeconomice, iar pe latura economiei reale la implementarea reformelor structurale, susținând în mod direct și indirect procesul consolidării fiscal-bugetare într-o perioadă de constrângeri ale cheltuielilor bugetare cu această destinație. 28 III.2. Evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69, republicată (LRFB), Raportul anual al Consiliului Fiscal trebuie să conțină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară și bugetul anual” și să includă: a) evaluarea ex-post a prognozelor macroeconomice și bugetare cuprinse în strategia fiscal- bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviații persistente de același sens ale prognozelor macroeconomice față de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puțin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile și recomandările Consiliului Fiscal în vederea îmbunătățirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege. În caracterizarea politicii fiscal-bugetare pentru anul 2020, având în vedere situația excepțională din acest an, sunt analizate: proiectul de buget pe anul 2020 - în cadrul regulilor fiscale existente la data elaborării acestuia, execuția și rectificările bugetare operate în contextul declarării manifestării unor circumstanțe extraordinare și a suspendării regulilor la nivel european începând cu luna martie 2020. Un alt moment important la care se face referire este declanșarea procedurii de deficit excesiv la adresa României. Proiectul de buget al anului 2020 Potrivit prevederii art. 26 alineatul (1) din LRFB, până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor (MF) are obligația de a înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani însoțită de proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar. Strategia fiscal-bugetară (SFB) aferentă perioadei 2020-2022 a fost elaborată și aprobată în luna decembrie 2019, cu câteva zile înainte de elaborarea propun