Raportul anual al Consiliului Fiscal

IB în 2019 la 92,4% în 2020, iar cea a statelor din zona euro de la 85,8% din PIB în 2019 la 100% în 2020. Conform datelor provizorii publicate de Eurostat, țările din UE cu cele mai însemnate dinamici ale datoriei publice ca pondere în PIB în 2020 față de 2019 au fost Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp) și Cipru (+24,2 pp), în timp ce la nivelul datoriei private Belgia (+21,2 pp), Spania (+17,9 pp) și Grecia (+14,7 pp) au consemnat dinamicile cele mai ridicate. 17 reclamă o reducere a dezechilibrelor (bugetar și extern) în mod credibil, într-un viitor prefigurabil. Această corecție ține cont de impactul pandemiei și de suspendarea regulilor fiscale în 2021 și 2022. Fondurile europene și PNRR ajută la o realizare mai ușoară a corecției macroeconomice și la creșterea robusteții economiei românești. 18  II. Evoluții macroeconomice în anul 2020 În anul 2020 activitatea economică din România a fost sever afectată de pandemia COVID-19, impactul macroeconomic al acesteia în lume fiind cel mai sever din ultimii 40 de ani înregistrând, conform datelor provizorii (2) publicate de către Institutul Național de Statistică pe 8 aprilie 2021, o contracție de 3,9% în termeni reali comparativ cu perioada similară din 2019, față de un avans de 4,1% în anul precedent. Astfel, după o perioadă de creșteri succesive începând cu anul 2011, restricțiile adoptate pentru a limita transmisia coronavirusului au afectat puternic atât cererea, cât și oferta. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației și al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației au contribuit la scăderea economică cu 3,2 pp, diminuându-se pentru prima dată după anii de criză 2009 și 2010, în timp ce, pe latura ofertei, valoarea adăugată din industrie a contribuit semnificativ la contracția PIB real, cu 1,9 pp. Traiectoria economiei românești s-a înscris în tendințele constatate la nivel global și european, cele mai afectate state din UE fiind Spania (-10,8%), Italia (-8,9%) și Grecia (-8,2%). În medie, economia celor 27 țări membre UE a scăzut cu 6,1% în termeni reali, România plasându-se în grupul țărilor europene cu cele mai mici scăderi. Comisia Europeană prognozează că economia României va reveni la nivelul pre-criză până la finele anului 20216. Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2020 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 -1.0 iarna 2019 primăvara toamna 2019 iarna 2020 primăvara toamna 2020 realizat -2.0 2019 2020 efectiv -3.0 -4.0 -5.0 -6.0 CE FMI CNSP BERD Sursa: Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Analizând Graficul 1, se observă că prognozele CE, FMI și BERD din anul 2019 aveau în vedere o creștere economică în România pe parcursul anului 2020 situată în intervalul 3-3,5%. Prognozele CNSP erau ceva mai optimiste, de peste 5%. Ulterior, proiecțiile au fost revizuite în sens descendent, pe măsură ce virusul 6 Conform prognozei de primăvară 2021 a Comisiei Europene. 19 SARS-CoV-2 s-a răspândit, iar statele au început să impună restricții pentru a combate pandemia, impactul acestora resimțindu-se în rezultatele primelor trimestre ale anului 2020 care au arătat evoluții net inferioare așteptărilor din 2019. În final, rata de creștere a PIB s-a situat în apropierea proiecțiilor de toamnă ale CNSP, cu o redresare de amploare a economiei românești în a doua jumătate a anului. Graficul 2: Contribuții la creșterea reală a PIB 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 10 5 0 -5 -10 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și IFSLSG Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Pe latura cererii (vezi Graficul 2), doar formarea brută de capital fix și consumul guvernamental (individual și colectiv) au avut o contribuție pozitivă asupra creșterii reale a PIB, de 1,5 pp și, respectiv, 0,4 pp. Dinamica pozitivă a formării brute de capital fix (+6,8% în termeni reali) a fost susținută de sectorul construcțiilor, în special construcțiile rezidențiale și cele inginerești, care nu a fost afectat de măsurile de limitare a mobilității. Contextul pandemic a impus suplimentarea fondurilor alocate domeniilor sănătate și social în scopul limitării răspândirii virusului SARS-CoV-2, ceea ce a condus la majorarea consumului guvernamental (+2% în termeni reali față de perioadă similară din 2019). Celelalte domenii de activitate au avut contribuții negative, remarcându-se în acest sens cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației și al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației, cu o contribuție negativă de -3,2 pp, urmată de exportul net (-1,6 pp) și variația stocurilor (- 0,9 pp). Restricțiile impuse au afectat puternic cheltuielile de consum ale populației, principalul motor al creșterii în majoritatea anilor anteriori, în special ca urmare a scăderii serviciilor pentru populație7. Perturbările în lanțurile de aprovizionare globală și cererea externă în declin au redus exporturile (-9,7% în termeni reali față de perioada similară a anului trecut), importurile contractându-se cu doar 5,1% în 7 Conform Buletinului lunar din ianuarie 2021 publicat de către BNR, încasările din servicii de piață prestate populației au scăzut cu 45% în termeni anuali. 20 condițiile creșterii cererii interne de investiții. Variația stocurilor a înregistrat o contribuție negativă (-0,9 pp) în condițiile în care cererea nu a putut fi acoperită din producția internă și importuri. Pe partea de ofertă, declinul PIB a fost determinat de aproape toate ramurile economiei naționale 8, contribuțiile negative cele mai mari fiind aduse de: - industrie (-1,9 pp), cu o pondere în formarea PIB de 19,7%, pe fondul diminuării producției industriale (-9,2%9) cauzată, în principal, de o cerere externă foarte redusă; - comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,9 pp) cu o pondere în formarea PIB de 17,9%; - activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (-0,8 pp) cu o pondere în formarea PIB de 2,5%; - agricultură, silvicultură și pescuit (-0,7 pp) cu o contribuție la formarea PIB de 3,9% pe fondul condițiilor climaterice care au influențat negativ producția agricolă; - impozitele nete pe produs cu o contribuție de -0,9 pp la erodarea dinamicii PIB real. Sunt de notat evoluțiile pozitive din ramurile construcții și informații și comunicații, fiecare cu o contribuție la creșterea PIB de +0,6 pp și cu o pondere la formarea PIB de 6,6% și respectiv, de 6,8% precum și din administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială (+0,1 pp) cu o pondere în formarea PIB de 15,1%. Spre deosebire de anul 2019, care a fost caracterizat de rate ale inflației situate în intervalul 3,32% (ianuarie) și 4,12% (iulie), anul 2020 a înregistrat rate ale inflației ușor mai reduse, situate sub nivelul de 4% pentru primele trei luni ale anului, respectiv sub 3% pentru celelalte nouă luni 10. Rata inflației la finalul anului 2020 (2,06%), cât și inflația medie anuală de 2,63% s-au situat sub valorile de 3% și respectiv 3,1% luate în calcul la fundamentarea SFB 2020-2022. Inflația IPC ajustată pentru a elimina efectele modificărilor de taxe și impozite a avut o evoluție descrescătoare de-a lungul anului 2020: după ce a încheiat anul 2019 la nivelul de 3,7%, s-a diminuat treptat la 3% (trimestrul întâi), 2,6% (trimestrul al doilea), 2,3% (trimestrul al treilea), respectiv 1,8% (trimestrul al patrulea). Creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 3,6% în anul 2020. Anul 2020 a debutat cu o descreștere a ratei inflației, care și-a întrerupt evoluția ascendentă din ultimele două luni ale anului anterior, astfel că la finalul lunii martie se consemna o diminuare de circa 1 pp față de nivelul înregistrat în decembrie 2019. Totodată, începând cu luna februarie 2020 rata inflației a revenit în interiorul intervalului de variație +/- 1 pp asociat țintei staționare de 2,5%. La această evoluție a contribuit preponderent reducerea semnificativă a prețurilor combustibililor (pe fondul diminuării accizei aplicate acestora, dar și ca urmare a scăderii prețului internațional al țițeiului), precum și manifestarea unui efect de bază la nivelul produselor alimentare. Pe de altă parte, efectele pandemiei COVID-19 asupra lanțurilor de aprovizionare și desfacere, respectiv asupra consumului de bunuri de 8 Conform comunicatului de presă al INS din 8 aprilie 2021. 9 Conform Buletinului lunar din februarie 2021 publicat de către BNR. 10 Conform rapoartelor asupra inflației din mai 2020, august 2020, noiembrie 2020 și martie 2021, publicate de Banca Națională a României (BNR). 21 strictă necesitate, și episodul de depreciere a monedei naționale din martie 2020 au acționat în direcția majorării ratei anuale a inflației. Trimestrul al doilea al anului 2020 a consemnat continuarea evoluției descendente a inflației care a înregistrat un nivel de 2,58% la finele lunii iunie, situat în imediata apropiere a țintei staționare de 2,5% și reprezentând o scădere de 0,47 pp față de luna martie. Acest parcurs al inflației a fost determinat cu precădere de corecția semnificativă a cotațiilor țițeiului pe piețele internaționale pe fondul unei contracții a cererii agregate și al incertitudinilor legate de evoluția viitoare a pandemiei și a activității economice. Trimestrul al treilea a debutat cu o ușoară creștere a inflației la nivelul de 2,8%, urmată de o diminuare treptată până la nivelul de 2,45% la finele lunii septembrie 2020, reprezentând o scădere de 0,13 pp față de luna iunie. Traiectoria inflației în acest trimestru a fost imprimată în principal de efectul benefic al recoltei favorabile de fructe și legume (obținută la nivel național și european). Trimestrul al patrulea a consemnat menținerea evoluției descendente a inflației care a continuat să coboare în jumătatea inferioară a intervalului de variație +/- 1pp asociat țintei staționare de 2,5%, atingând nivelul de 2,06% la finalul lunii decembrie. Această evoluție este rezultatul recoltei favorabile de fructe și legume, fiind însă accentuată de manifestarea unor efecte de bază benefice datorate creșterii prețurilor la unele alimente procesate în ultimul trimestru al anului 2019. Spre deosebire de rata inflației IPC, inflația de bază CORE2 ajustat a rămas relativ stabilă în jurul valorii de 3,7% pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2020, diminuându-se până la nivelul de 3,3% la finele lunii decembrie pe fondul efectelor de bază favorabile menționate mai sus. Având în vedere evoluția inflației și a situației macroeconomice pe parcursul anului 2020, BNR a operat o serie de diminuări ale ratei dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2% (în luna martie), apoi la 1,75% (în luna iunie), respectiv la 1,5% (în luna august), acest nivel fiind menținut până la finalul anului. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii, aceasta a fost menținută la valoarea de 8% în cazul pasivelor în monedă națională, în timp ce pentru pasivele în valută s-au consemnat două diminuări succesive: de la 8% la 6% (în luna februarie), respectiv la 5% (în luna noiembrie). În ceea ce privește poziția externă, anul 2020 a consemnat continuarea tendinței de majorare a deficitului de cont curent, acesta atingând nivelul de 5,2% din PIB față de 4,9% în 2019, pe fondul unei creșteri cu 0,5 mld. euro (+4,7%) față de anul precedent, în timp ce PIB nominal a înregistrat o diminuare cu 2,2%. Traiectoria de adâncire a deficitului de cont curent pe parcursul ultimilor 5 ani ridică semne de întrebare privind evoluția dezechilibrelor externe și gradul de competitivitate, Tabloul de bord european stabilind un prag de alertă atunci când media deficitului de cont curent din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins nivelul de 4,8% din PIB, fiind astfel depășit acest prag, economia românească fiind caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care ridică provocări importante pentru stabilitatea economică a țării Acest aspect este menționat și în Raportul de țară al Comisiei Europene pe 2020, Comisia atrăgând atenția că modelul de creștere economică aplicat în ultimii ani, bazat pe reducerile fiscale și creșterile salariale, este nesustenabil și contribuie la adâncirea deficitului de cont curent și a deficitului bugetar. 22  Graficul 3: Evoluția PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2020 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Majorarea deficitului de cont curent a fost cauzată, în cea mai mare parte, de adâncirea deficitului balanței bunurilor și serviciilor de la 9,2 mld. euro în anul 2019 la 9,7 mld. euro în anul 2020 (situația fiind determinată de evoluția balanței bunurilor care s-a deteriorat cu 1,3 mld. euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu aproximativ 0,8 mld. euro față de anul precedent). Contribuții favorabile la evoluția deficitului de cont curent au avut și balanța veniturilor secundare11, al cărei excedent s-a majorat cu 0,5 mld. euro, în timp ce soldul negativ al balanței veniturilor primare12 s- a adâncit cu 0,48 mld. euro. Exporturile de bunuri și servicii, în termeni nominali, s-au diminuat în 2020, înregistrând o decelerare cu 9,8% față de anul anterior (-8,9 mld. euro), această evoluție fiind semnificativ inferioară avansului de 5,3% consemnat în anul 2019 pe fondul pandemiei de coronavirus. Importurile au cunoscut evoluții similare (-8,4%, reprezentând -8,3 mld. euro). 11 Veniturile secundare reprezintă transferurile curente dintre rezidenți și nerezidenți. Transferurile curente sunt clasificate în funcție de sectorul instituțional care efectuează sau primește transferul: administrația publică sau alte sectoare. Transferurile curente ale administrației publice cuprind impozite pe venit, avere etc., contribuții sociale, beneficii sociale, cooperare internațională curentă, transferuri curente diverse și contribuția la bugetul UE. Transferurile curente ale altor sectoare includ impozite pe venit, avere etc., contribuții sociale, prestații sociale, prime nete de asigurare, despăgubiri din asigurări, transferuri curente diverse. 12 Veniturile primare reprezintă veniturile cuvenite pentru contribuția la procesul de producție sau pentru furnizarea de active financiare sau din cesionarea resurselor naturale, în relația rezident-nerezident. Veniturile primare includ remunerarea salariaților, veniturile din investiții și alte venituri (de tipul impozitelor pe producție și importuri, respectiv al subvențiilor pe producție și pe produs). 23 Analizând modificarea soldului contului curent al balanței de plăți din perspectiva exprimării sale ca diferență între rata de economisire și cea de investire, se remarcă faptul că rata de economisire a avansat cu 0,4 pp față de nivelul anului anterior, în timp ce rata de investire a crescut cu circa 0,8 pp, explicând majorarea deficitului de cont curent cu 0,3 pp din PIB (de la 4,9% la 5,2%). Comparând aceste rezultate cu cele din anul 2007, când s-a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent din intervalul analizat (13,6% din PIB), ajustarea la nivelul actual s-a realizat după anul 2009 preponderent prin reducerea ratei de investire cu 6,8 pp, în timp ce rata de economisire a avansat cu doar 1,5 pp. Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat un nivel de 2,03 mld. euro în anul 2020, în scădere semnificativă (-60,7%) față de anul 2019 când s-au consemnat circa 5,2 mld. euro. Astfel, se constată o inversare a traiectoriei moderat ascendente consemnate în ultimii trei ani, a căror medie anuală de 5,1 mld. euro este mult sub cea din perioada 2007-2008 (de aproximativ 8,4 mld. euro). În ceea ce privește investițiile străine directe nete13, acestea au înregistrat o scădere de 59,8% față de anul precedent, atingând nivelul de 2,2 mld. euro. Cu toate acestea, și în condițiile deteriorării deficitului de cont curent, acoperirea acestuia prin fluxuri non-generatoare de datorie (reprezentate de soldul participațiilor la capital aferente investițiilor străine directe, inclusiv profitul reinvestit și cel al fondurilor europene de natura transferurilor de capital) s-a menținut la nivelul anului anterior (circa 70%). În anul 2020, datoria externă brută a României a crescu