Raportul anual al Consiliului Fiscal

ebuit luate în calcul la adoptate în vederea alocării unor fundamentarea bugetului de stat. Astfel, în anul 2020, au fost sume din acest fond. Suma totală alocate din fondul de rezervă bugetară circa 8 mld. lei (1,9% din a cheltuielilor angajate în 2020 a cheltuielile totale, respectiv, 0,8% din PIB), din care 4,6 mld. lei reprezentat maximul perioadei către administrația centrală și 3,4 mld. lei către cea locală. analizate (2007-2020). Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă au crescut cu 54%, transferurile către administrația centrală cu 7,8%, iar cele către autoritățile locale de 3,6 ori. Consiliul Fiscal apreciază că se Consiliul Fiscal apreciază drept necesară amendarea legislației care impune amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând reglementează modul de utilizare recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot a fondului de rezervă. fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă. Începând cu anul 2016, aplicarea Începând din anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal unor majorări discreționare de care a condus la o relaxare fiscală de amploare (cu efecte în cheltuieli permanente, a reducerea veniturilor bugetare), s-a permanentizat apelarea la determinat o rigidizare tot mai majorări discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o accentuată a structurii rigidizare tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. De cheltuielilor bugetare. notat că majorarea în ritm alert a cheltuielilor cu salariile în sectorul public a determinat ca, din anul 2018, România să ocupe primul loc 13 În anul 2020 cheltuielile de în UE privind raportarea acestora la total venituri fiscale și personal și cu asistența socială au bugetare. Concomitent, creșterea punctului de pensie cu 65% în echivalat cu 94,3% raportat la perioada 2017-2020 (urmare a indexărilor discreționare), a condus veniturile fiscale (inclusiv la majorarea ponderii cheltuielilor de asistență socială raportate la contribuții de asigurări). Această total venituri bugetare de la 37,7% în 2017 la 40,8% în 2020. situație nu este sustenabilă, iar În anul 2020 s-a atins un vârf al cheltuielilor de personal și cu nivelul foarte ridicat al deficitului asistența socială care au echivalat cu 94,3% raportat la veniturile bugetar structural reclamă fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. inițierea unui proces de corecție. Această situație nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente, necesitând adoptarea de măsuri corective. În anul 2020 datoria publică a Datoria publică, măsurată conform metodologiei europene ESA crescut la nivelul de 47,3% din PIB. 2010, a crescut cu circa 125,7 mld. lei (+33,6%) în 2020 față de anul Conform evaluărilor CF privind precedent pe fondul pandemiei COVID-19 și al programelor scenariul macroeconomic din guvernamentale întreprinse pentru a atenua declinul economiei, Programul de Convergență, iar ponderea acesteia în PIB s-a majorat semnificativ cu 12 pp de la datoria publică va continua să se 35,3% la 47,3%. Conform evaluărilor CF, în scenariul de bază majoreze până la nivelul de 54,1% reprezentat de datele oficiale ale CNSP și MF3, datoria publică va în 2023, traiectoria inversându-se continua să se majoreze până la nivelul de 54,1% în 2023, în 2024 când se prognozează să traiectoria inversându-se în 2024 când se prognozează să scadă la scadă la 53% din PIB. Într-un 53% din PIB. În condițiile unui scenariu mai puțin optimist, de scenariu de scădere a deficitului scădere a deficitului bugetar ca pondere în PIB, de doar 1 pp pe an, bugetar, de doar 1 pp pe an, față față de 1,6 pp în scenariul de bază (al MF), ponderea datoriei s-ar de 1,6 pp în scenariul de bază, situa pe o traiectorie de creștere, atingând un nivel semnificativ mai ponderea datoriei publice în PIB mare, de circa 58% în 2024. Această evoluție ar surveni pe fondul și-ar continua creșterea în înregistrării unui deficit bugetar care nu stabilizează datoria publică intervalul 2021-2024. (ca pondere în PIB) în intervalul 2021-20244. Atât scenariul de bază, cât și scenariile alternative comportă riscuri semnificative. Momentul acut al crizei cauzate de Șocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai pandemia COVID-19 a fost depășit semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, în majoritatea economiilor, cele particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre- mai recente prognoze pentru anul pandemic. Momentul mai acut al crizei a fost depășit în majoritatea 2021 indicând o revenire a PIB real economiilor – atât dezvoltate, cât și emergente – și prin politici 3 Pentru rata reală de creștere economică: 5% (2021), 4,8% (2022), 5% (2023), respectiv 4,9% (2024); pentru deflatorul PIB: 3,2% (2021), 3% (2022), 2,9% (2023), respectiv 2,8% (2024); pentru cheltuielile cu dobânzile la datoria publică (pondere în PIB): 1,5% (2021), 1,5% (2022), 1,5% (2023), respectiv 1,4% (2024); pentru deficitul bugetar (pondere în PIB): 8% (2021), 6,2% (2022), 4,4% (2023), respectiv 2,9% (2024). 4 Un deficit bugetar mediu de circa 4% din PIB ar conduce la stabilizarea traiectoriei datoriei publice ca pondere în PIB în intervalul 2021-2024. 14 la nivelul economiei mondiale, fiscale și monetare care au impulsionat activitatea economică. Cele respectiv, al UE27. CE și respectiv mai recente prognoze pentru anul 2021 indică o revenire a PIB real FMI anticipează pentru România o la nivelul economiei mondiale (+6%) și la nivelul UE27 (+4,2%), creștere economică de 5,1% și reluarea creșterii economice fiind anticipată în cazul marii respectiv 7% în anul 2021. BNR majorități a țărilor pentru trimestrul al doilea al acestui an. prognozează o creștere a inflației CE anticipează pentru România o creștere economică de 5,1% în IPC la nivelul de 4,1% la finalul 2021 (sub estimarea FMI de +7%), factorii determinanți ai acestuia anului. fiind consumul privat și formarea brută de capital fix. Pe de altă parte, cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4,1% la finalul anului 2021. Creșterea inflației se datorează unor elemente temporare, situate în afara sferei de aplicare a politicii monetare, referitoare îndeosebi la prețurile combustibililor și bunurilor energetice împreună cu dereglări în lanțuri de aprovizionare pe plan internațional. În condițiile celor mai recente date Cele mai recente date statistice publicate de INS sugerează un disponibile, PIB nominal pe baza interval credibil pentru creșterea economică substanțial mai ridicat căruia a fost construit proiectul de decât valoarea de 4,3% pe care a fost construit proiectul de buget buget pentru anul 2021 apare ca pentru anul 2021. În condițiile unei proiecții prudente a deflatorului fiind subestimat, ceea ce ar putea PIB, creșterea PIB nominal pentru 2021 apare ca fiind subestimată, conduce la înregistrarea unor ceea ce ar putea conduce la înregistrarea unor venituri venituri fiscale/bugetare mai fiscale/bugetare mai ridicate, în condițiile unei dinamici mai alerte ridicate. a economiei și a unei reflectări a acesteia în colectarea unor taxe și impozite la niveluri normale din punct de vedere istoric. Proiectul de buget pe anul 2021 și Anul 2021 reprezintă o provocare importantă pentru România SFB 2021-2023 semnalează o deoarece trebuie să dea startul unui proces amplu de consolidare modificare de abordare a politicii fiscal-bugetară care să urmărească reducerea graduală a deficitului fiscal-bugetare comparativ cu anii pe parcursul următorilor ani. Poziția finanțelor publice este anteriori, fiind proiectată o complicată de nivelul ridicat al deficitului structural (7,5% din PIB corecție graduală a deficitelor potențial în anul 2020, potrivit estimării CE), astfel că cea mai mare (cash, ESA, structural) pe termen parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va mediu, precum și o altă filozofie de manifesta și în viitor. Proiectul de buget pe anul 2021 și SFB construcție a bugetului public din 2021-2023 semnalează o modificare de abordare a politicii perspectiva sustenabilității fiscal-bugetare comparativ cu anii anteriori, fiind proiectată o finanțelor publice. Totuși, trebuie corecție graduală a deficitelor (cash, ESA, structural) pe termen menționat că reducerea mediu, precum și o altă filozofie de construcție a bugetului public semnificativă a deficitului cash, din perspectiva sustenabilității finanțelor publice. În Opinia sa planificată pentru anul 2021, este asupra acestor documente, CF a apreciat drept fezabilă atingerea sprijinită în principal de elemente țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cu caracter excepțional și mai cash (7,16% din PIB), cât și europene (8,23% din PIB). Trebuie 15 puțin de măsuri de ajustare menționat că reducerea semnificativă a deficitului cash planificată structurală. pentru anul 2021 (circa -2,5 pp din PIB față de anul anterior) este sprijinită în principal de două elemente cu caracter excepțional: sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenții economici și faptul că la momentul elaborării proiectului de buget se preconiza închirierea în anul 2021 a benzilor de frecvență 5G. Aceste elemente nu reprezintă însă măsuri de ajustare structurală, astfel că soldul bugetar potrivit ESA 2010 este proiectat a se îmbunătăți semnificativ mai puțin. Ajustarea pe termen mediu este Ajustarea pe termen mediu proiectată de SFB 2021-2023 este explicată în principal de reducerea explicată în principal de reducerea semnificativă a ponderii semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, în timp ce ponderea veniturilor din cheltuielilor bugetare în PIB, în taxe și impozite urmează a se menține relativ constantă. În acest timp ce ponderea veniturilor din sens, CF a atras atenția că, deși procesul de consolidare taxe și impozite urmează a se fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a menține relativ constantă. În acest cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creșterea veniturilor sens, CF a atras atenția că, deși fiscale, o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli fiind procesul de consolidare fiscal- foarte dificilă și improbabil a se concretiza la nivelurile estimate de bugetară trebuie să aibă în vedere MF. În acest sens, o creștere a veniturilor bugetare ca pondere în o restructurare a cheltuielilor PIB ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, bugetare, este absolut necesară lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor care abat în sens creșterea veniturilor fiscale. negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare. Decizia țărilor celor mai dezvoltate de la reuniunea G7 din Marea Britanie, desfășurată în iunie 2021, privind impunerea la nivel global a unui impozit minim pe profit este de bun augur pentru eforturile de a combate evaziunea fiscală și optimizările fiscale. CF apreciază, pe baza execuției CF apreciază, pe baza execuției bugetare din primele 4 luni ale bugetare din primele 4 luni ale anului, că ținta de deficit bugetar pentru anul 2021 este fezabilă, anului, că ținta de deficit bugetar fiind posibile chiar evoluții mai favorabile decât cele avute în vedere pentru anul 2021 este fezabilă, la construcția proiectului de buget. Acest fapt este atribuibil unei fiind posibile chiar evoluții mai execuții mai bune în raport cu proiecțiile inițiale a veniturilor favorabile decât cele avute în bugetare, având drept surse principale revenirea economică mai vedere la construcția proiectului rapidă față de așteptări și evaluarea conservatoare a veniturilor de buget. În aceste condiții, CF bugetare de către MF care, în proiectul de buget, a luat în recomandă ca potențialul surplus considerare o recuperare limitată a sumelor amânate la plată în de venituri să fie utilizat pentru anul 2020 de către agenții economici. Pe de altă parte, cheltuielile reducerea deficitului bugetar din bugetare aferente execuției din primele 4 luni ale anului relevă 16 anul 2021, ușurând astfel efortul alocări probabil insuficiente la nivelul cheltuielilor de personal, a de consolidare fiscal-bugetară din celor de asistență socială, precum și a celor cu bunuri și servicii. anii următori. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea asigurării unui control strict al cheltuielilor bugetare pentru anul în curs. În condițiile în care veniturile bugetare în plus față de cele proiectate în buget vor fi, probabil, mai ridicate comparativ cu necesarul de alocări suplimentare pentru cheltuieli permanente, CF recomandă ca diferența favorabilă să fie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar din anul 2021, ușurând astfel efortul de consolidare fiscal-bugetară în anii următori. Anii ce vin rămân foarte complicați. Nu numai că procesul de consolidare fiscală/bugetară în România reclamă o disciplină a pașilor de ajustare, dar și contextul internațional, în pofida redresării economice evidente, rămâne cu multe incertitudini și riscuri. Datoriile publice și private au crescut mult în numeroase țări5, există presiuni inflaționiste puternice care pot influența așteptări inflaționiste, există tensiuni geopolitice și riscuri neconvenționale de genul atacurilor informatice care primejduiesc componentele de bază ale infrastructurii critice a unei țări. Deja piețele financiare înăspresc condițiile de acces la finanțare, ceea ce se exprimă în randamentele solicitate la plasamente. Acest context în schimbare este un argument suplimentar ce întărește pledoaria CF pentru creșterea veniturilor fiscal-bugetare. Chiar dacă se produce corecția macroeconomică necesară, evoluții nefavorabile pe plan internațional pot afecta negativ costul finanțării României. Înăsprirea condițiilor de finanțare este de corelat și cu posibile ieșiri de fonduri din economiile emergente. De aceea, deși pandemia nu este definitiv învinsă, ceea ce reclamă programe de sprijin în economie și în sectorul medical, în măsura în care putem încheia anul 2021 cu un deficit inferior celui prognozat, este indicat să se folosească aceste rezerve pentru sprijinirea consolidării bugetare. Incertitudini privind dinamica economică în anii următori pot afecta ajustarea macroeconomică. În consecință, cu atât mai acută este nevoia pentru România de a valorifica la maxim fondurile europene incluse în cadrul financiar multianual și în PNRR. Consolidarea macroeconomică, este de subliniat, nu derivă din PNRR, ci din faptul că nu se poate persista cu deficite bugetare mari care ar invalida orice scenariu de stabilizare a datoriei publice ca pondere în PIB, care ar destabiliza economia și ar forța o corecție dezordonată, cu mari daune economice și sociale. Nu trebuie omis, cum se face adesea în dezbaterea publică, că România a intrat sub incidența PDE înainte de izbucnirea pandemiei. Altfel spus, nu PNRR cere consolidarea bugetară, ci rațiunea economică care 5 Potrivit CE, datoria publică la nivelul UE a crescut de la 79,1% din P