Raportul anual al Consiliului Fiscal

2018 2019 2020 2018 2019 2020 2018 2019 2020 BG 16,9 16,7 16,7 15,2 15,6 15,6 0,90 0,93 0,94 4 4 4 CZ 18,8 18,7 18,7 15,9 16,0 15,9 0,85 0,85 0,85 5 5 5 EE 18,6 18,6 18,6 17,9 18,0 18,3 0,96 0,97 0,98 3 1 2 LV 19,3 19,2 19,3 14,2 14,5 15,5 0,74 0,76 0,80 7 7 7 LT 19,2 19,1 19,0 12,6 13,0 13,3 0,66 0,68 0,70 10 10 10 HU 19,9 20,4 20,2 19,3 19,3 19,9 0,97 0,95 0,99 2 3 1 PL 17,1 17,1 17,1 13,9 13,8 14,1 0,81 0,81 0,82 6 6 6 RO 14,5 14,2 14,1 9,9 9,9 10,0 0,68 0,69 0,71 9 9 9 SI 15,9 15,9 15,9 15,8 15,3 15,5 0,99 0,96 0,98 1 2 3 SK 17,3 17,1 16,9 12,5 12,8 12,7 0,73 0,75 0,75 8 8 8 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal *Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG” (cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile din TVA includ încasările suplimentare temporare rezultate în urma implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (205,5 mil. lei în 2018, 96,4 mil. lei în 2019, respectiv 123,8 mil. lei în 2020). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată a TVA. Prin comparație cu gradul de eficiență a colectării TVA la nivelul anului 2020, aferent grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE), valoarea de 0,7164 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celor înregistrate de Ungaria (0,99), Estonia și Slovenia (fiecare având indicele de eficiență de 0,98), Bulgaria (0,94), Cehia (0,85), Polonia (0,82) și Letonia (0,80). Astfel, în anul 2020 România a colectat venituri din TVA reprezentând doar 6,1%65 din PIB (conform metodologiei ESA 2010), față de 9,9% din PIB în Ungaria, 9,4% din PIB în Bulgaria, 9% din PIB în Estonia, 8,7% din PIB în Letonia, 8% din PIB în Polonia, 7,6% din PIB în Slovenia și 7,5% din PIB în Cehia. Totodată, cotele medii ponderate ale TVA din aceste țări erau de 20,2% în Ungaria, 19,3% în Letonia, 18,7% în Republica Cehă, 18,6% în Estonia, 17,1% în Polonia, 16,7% în Bulgaria și 15,9% în Slovenia, în timp ce România a înregistrat o cotă medie ponderată de doar 14,1%. În acest sens, trebuie remarcat că începând cu anul 2016 România are cea mai redusă cotă medie ponderată a TVA comparativ cu celelalte state NSM ECE, în urma 64 În Tabelul 6, pentru comparabilitate, se folosește aceeași bază de impozitare pentru toate țările, respectiv consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, inclusiv autoconsumul populației. 65 Reprezentând cel mai redus nivel al veniturilor din TVA (exprimat ca procent în PIB) dintre toate cele 10 țări analizate. 54  reducerii cu 5 pp a cotei standard de la 24% la 19%. În clasamentul eficienței taxării, țara noastră este penultima clasată, menținându-se pe această poziție de-a lungul ultimilor trei ani, în timp ce Ungaria, Estonia și Slovenia au ocupat primele trei poziții (ordinea diferind în fiecare an) în perioada 2018-2020. Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din România care locuiește în mediul rural se reflectă într-o pondere mai importantă a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 6. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005)66, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere). Veniturile colectate din accize, nete de impactul Graficul 7: Venituri din accize în anul 2020 schemelor de compensare de tip swap, au (mld. lei) însumat 30,7 mld. lei în anul 2020, acest nivel fiind cu circa 3 mld. lei mai mic decât estimările avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget. 35 Astfel, programul inițial prevedea venituri din 0.03 0.03 0.03 30 accize în valoare de 33,7 mld. lei, avându-se în vedere o creștere prognozată a bazei 25 macroeconomice (consumul final al populației în 20 termeni reali) de 5,1%, precum și obținerea unui spor de încasări estimat la 0,7 mld. lei ca urmare a 15 majorării nivelului accizei la produsele din tutun. Prima rectificare bugetară a revizuit negativ 10 nivelul estimat inițial cu 2,7 mld. lei ca urmare a 5 33.7 31.0 31.1 30.5 30.7 reevaluării evoluției bazei macroeconomice relevante în contextul efectelor pandemiei 0 COVID-19, precum și pe fondul reducerii accizelor Program R1 R2 R3 Execuție inițial 2020 la produsele energetice, măsură al cărei impact nu fusese inclus în bugetul inițial. Cea de a doua Swap Fără scheme de compensare rectificare bugetară a operat o revizuire pozitivă Sursa: MF de mici dimensiuni (+0,1 mld lei), ca urmare a urmare a unui impact favorabil asupra încasărilor bugetare mai mare decât cel anticipat al creșterii accizelor la produsele din tutun, în pofida unei noi revizuiri în sens 66 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005. 55 descendent a bazei macroeconomice relevante. Având în vedere execuția bugetară de la acel moment, cea de a treia rectificare a diminuat estimările privind încasările din accize cu 0,6 mld. lei, până la nivelul de 30,5 mld. lei, execuția efectivă pe anul 2020 consemnând o valoare a acestui agregat bugetar de 30,7 mld. lei, în apropierea nivelului estimat la a treia rectificare. Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a scăzut cu aproape 0,8 mld. lei (-2,4%) în contextul unui declin de 5,5% al consumului final al populației (exclusiv componenta de autoconsum și IFSLSG) în termeni reali și al reducerii accizei la produsele energetice, contrabalansate parțial de majorarea nivelului accizei la produsele din tutun începând cu data de 1 aprilie 2020. Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize. Astfel, cu o pondere de 49,5% din încasări, accizele la produsele energetice continuă să reprezinte cea mai importantă componentă a încasărilor din accize. Totuși, ca urmare a eliminării supra accizei la carburanți în anul 2020, ponderea acestora s-a diminuat semnificativ față de anul anterior când se situa în jurul valorii de 55%. Pe de altă parte, în contextul majorării accizei la produsele din tutun, această categorie a avut o pondere de aproape 47% din total încasări, ceea ce reprezintă un avans important față de anul 2019 când înregistrase o pondere de circa 41%. Încasările din accize la alcool, distilate și băuturi alcoolice s-au menținut la o pondere de circa 4% din totalul încasărilor, în timp ce restul categoriilor au continuat să se situeze sub 1%. Analizând modificările înregistrate față de anul 2019 la nivelul fiecărei categorii de produse, se constată că încasările din accize la produsele energetice s-au diminuat cu 12,6% (-2,2 mld. lei), depășind cu mult dinamica nefavorabilă a bazei macroeconomice relevante, pe fondul eliminării supra accizei la carburanți. Cu toate acestea, diminuarea încasărilor aferente acestei categorii este inferioară proiecțiilor inițiale care estimau un impact bugetar al eliminării supra accizei de circa -3 mld. lei. În ceea ce privește accizele aplicate produselor din tutun, nivelul lor a înregistrat o creștere cu aproape 11% (+1,4 mld. lei), aceasta fiind superioară plusului de venituri de 0,7 mld. lei, anticipat de MF pe seama majorării acestei categorii de accize începând cu data de 1 aprilie 2020. Cea de a treia categorie, reprezentată de accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, s-a menținut la nivelul de 1,3 mld. lei, atât în 2019, cât și în 2020, însă datorită ponderii reduse în total, impactul acestora la nivelul întregului agregat bugetar nu este unul semnificativ. În consecință, având în vedere și un volum al obligațiilor referitoare la accize amânate la plată de agenții economici, evaluat de MF la 0,1 mld. lei, se poate aprecia că încasările din accize au avut o evoluție peste așteptări. 56  III.4.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde cash, Graficul 8: Venituri din impozitul pe profit în nete de impactul schemelor de compensare, au fost în anul 2020 (mld. lei) cuantum de 15,7 mld. lei, reprezentând o diminuare cu 2 mld. lei (-11,4%) față de anul 2019, dar și o 20 neîndeplinire cu 3,8 mld. lei a estimărilor din bugetul 0.01 0.01 0.30 adoptat pentru anul 2020. Astfel, programul inițial 15 prevedea încasări din impozitul pe profit în valoare de 19,5 mld. lei, în contextul în care se anticipa o creștere a bazei macroeconomice relevante (PIB nominal) cu 10 8,5%. Această valoare a fost revizuită descendent cu 2,3 mld. lei cu ocazia primei rectificări bugetare în contextul reevaluării cadrului macroeconomic ca 5 rezultat al manifestării efectelor pandemiei COVID-19, 19.5 17.2 16.6 15.9 15.7 dar și ca urmare a acordării unei bonificații pentru contribuabilii care alegeau să plătească anticipat 0 Program R1 R2 R3 Execuție impozitul pe profit trimestrial. La momentul respectiv, inițial 2020 CF avertiza că estimarea este supusă unor Fără scheme de compensare Swap incertitudini majore, încasările din impozitul pe profit având potențialul de a se diminua masiv în condițiile Sursa: MF unei descreșteri economice de amploare, și aprecia că balanța riscurilor înclină în sensul unor încasări mai reduse decât cele anticipate. Revizuirile descendente operate la cea de a doua și a treia rectificare (-0,6 mld. lei, respectiv -0,7 mld. lei) au confirmat avertismentul CF, fiind rezultatul execuției bugetare de pe parcursul anului 2020 și al acordării facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici față de BGC. Execuția de la finalul anului a consemnat un nivel al încasărilor din impozitul pe profit cu 0,2 mld. lei mai mic decât estimările de la a treia rectificare bugetară. Evoluția descendentă a încasărilor din impozitul pe profit față de anul anterior (-11,4%, reprezentând -2 mld. lei) a fost cu mult mai accentuată decât diminuarea bazei macroeconomice relevante (PIB nominal, care a scăzut cu doar 0,3%). Chiar și ținând cont de volumul obligațiilor privind impozitul pe profit amânate la plată de agenții economici, evaluate de MF la 0,5 mld. lei, reiese un potențial gol de venituri de circa 1,5 mld. lei care ar putea fi justificat de o creștere a senzitivității acestui agregat bugetar la evoluția PIB în perioade de recesiune, de o înrăutățire a gradului de colectare, sau de o combinație a acestor doi factori. 57  Graficul 9: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficiență a colectării aferente impozitului pe profit în România 6.00 0.35 0.32 0.31 5.50 0.29 0.30 5.00 0.27 0.27 0.27 0.26 0.26 0.25 0.25 0.25 4.50 0.25 4.00 0.20 3.50 0.20 3.00 0.15 2.50 4.6 4.1 4.4 5.1 4.0 4.1 5.0 4.4 4.0 4.3 4.2 3.3 2.00 0.10 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Cota implicita de taxare a impozitului pe profit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal O analiză a structurii încasărilor aferente acestui agregat bugetar arată că cel mai mare impact a fost exercitat de evoluția impozitului pe profit plătit de băncile comerciale (-0,9 mld. lei față de anul anterior, reprezentând o scădere de 44%), în timp ce impozitul pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar (acesta reprezentând componenta principală a veniturilor din impozitul pe profit cu peste 92% din totalul încasărilor) s-a diminuat cu 0,8 mld. lei (reprezentând o scădere de 5,2% față de anul anterior), diferența de 0,3 mld. lei fiind cauzată de creșterea schemei de compensare de tip swap în 2020 față de 2019. Se remarcă volatilitatea deosebită a încasărilor din impozitul pe profit plătit de băncile comerciale, acestea suferind modificări ample în ultimii doi ani (scăderea de 44% survenind după o creștere cu peste 70% în 201967) care au influențat semnificativ evoluția întregului agregat bugetar. În acest context, marcat și de o incertitudine sporită privind senzitivitatea încasărilor din impozitul pe profit la evoluția PIB nominal, este destul de dificil de apreciat în ce măsură scăderea încasărilor din impozitul pe profit este datorată unei reduceri a eficienței colectării. 67 Evoluția volatilă a încasărilor din impozitul pe profit plătit de băncile comerciale a survenit pe fondul deciziei din iunie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigiul dintre Curtea de Conturi și băncile de economisire-creditare în domeniul lo