Raportul anual al Consiliului Fiscal

nregistrând o contracție de 3,9% în termeni reali, față de o creștere trându-se în anul 2020 o contracție de 4,1% în anul precedent. Pe latura cererii, formarea brută de de 3,9% în termeni reali. Declinul capital fix (+1,5 pp) și consumul guvernamental (+0,4 pp) sunt economic a fost cauzat în principal singurii factori care au avut o contribuție pozitivă la modificarea PIB de reducerea consumului real. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației, populației și de contribuția principalul motor al creșterii în majoritatea anilor anteriori, au negativă a exportului net, exercitat cea mai importantă contribuție negativă (-3,2 pp) pe contrabalansate parțial de fondul restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei. Tot evoluția pozitivă a formării brute contribuții negative au avut și exportul net (-1,6 pp), în condițiile de capital fix și a consumului perturbării lanțurilor de aprovizionare globală, precum și variația guvernamental. Anul 2020 a fost stocurilor (-0,9 pp). Din perspectiva ofertei, declinul PIB a fost caracterizat de o evoluție determinat de aproape toate ramurile economiei naționale, și în descendentă a inflației și de o special de industrie (-1,9 pp), fiind însă de remarcat evoluțiile majorare a deficitului de cont pozitive din construcții, respectiv, informații și comunicații. curent care a atins nivelul de 5,2% Anul 2020 a fost caracterizat de rate ale inflației mai reduse față de din PIB la finalul anului. Astfel, valorile consemnate în 2019, acestea având o evoluție media deficitelor externe preponderent descendentă pe parcursul anului. La sfârșitul lunii înregistrate în ultimii 3 ani a decembrie 2020 rata inflației a înregistrat valoarea de 2,06% (față depășit pragul de alertă de 4% de 4,04% la finele anului 2019), în timp ce avansul prețurilor la stabilit de Tabloul de bord nivelul întregii economii, măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la european. Economia românească un nivel de 3,6%. Deficitul de cont curent și-a continuat trendul este caracterizată de un nivel înalt ascendent, majorându-se de la 4,9% în 2019 la 5,2% în 2020, cu al deficitelor gemene care implică menținerea la nivelul anului anterior (circa 70%) a acoperirii sale provocări importante pentru prin fluxuri non-generatoare de datorie (soldul participațiilor la stabilitatea economică a țării. capital aferente investițiilor străine directe, inclusiv profitul reinvestit și cel al fondurilor europene de natura transferurilor de 9  capital). Trebuie menționat că media deficitelor de cont curent înregistrate în ultimii 3 ani este de 4,8% din PIB, fiind depășit pragul de alertă de 4% stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidențiază un dezechilibru macroeconomic extern și o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor. Economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care implică provocări importante pentru stabilitatea economică a țării. Piața muncii nu a fost sever Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie afectată de impactul pandemiei ascendentă, înregistrând o creștere de 3,4% în termeni reali datorită măsurilor de sprijin, comparativ cu anul precedent, pe seama majorării volumului numărul mediu de salariați creditelor acordate în lei. Piața muncii nu a fost afectată sever de diminuându-se cu 1,4% față de impactul pandemiei datorită măsurilor de sprijin guvernamental, anul anterior, ceea ce corespunde numărul mediu de salariați diminuându-se ușor până la 5,1 mil. de unei creșteri cu 1,1 pp a ratei persoane (-1,4% față de anul 2019) și pe fondul adaptării progresive șomajului până la nivelul de 5%. a firmelor și a populației la măsurile impuse de pandemie. Astfel, Câștigul salarial mediu brut a rata șomajului BIM a crescut cu 1,1 pp până la nivelul de 5%. continuat evoluțiile ascendente Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 5.164 din anii anteriori, înregistrând un lei, reprezentând o creștere de 6,4% față de anul 2019. În avans de 6,4% față de anul 2019. consecință, câștigul salarial mediu net a avansat cu 6,8% față de anul precedent, iar câștigul salarial real a înregistrat o creștere cu 4%, în condițiile unei inflații medii anuale de 2,6%. În martie 2020, pe baza Bugetul general consolidat pentru anul 2020 (elaborat în decembrie rezultatelor execuției bugetare pe 2019) a fost fundamentat pe un scenariu macroeconomic bazat pe anul 2019, a fost declanșată o creștere a PIB real de 4,1%, cu o țintă de deficit bugetar cash și procedura de deficit excesiv de ESA de 3,6% din PIB, menținând caracterul expansionist al politicii către CE. fiscal-bugetare, în condițiile unui risc iminent de intrare în Procedura de deficit excesiv (PDE). În 4 martie 2020, pe baza Pe fondul situației excepționale realizării în anul 2019 a unui deficit în termeni ESA 2010 de peste generate de pandemia COVID-19, 3,8% din PIB, CE a notificat România privind declanșarea PDE și a măsurile fiscal-bugetare privind recomandat corectarea deficitului bugetar până cel târziu în anul combaterea efectelor acesteia au 2022. În aprilie, în contextul declarării pandemiei COVID-19, deși condus la majorarea deficitului regulile fiscale la nivel european au fost suspendate, decizia a fost bugetar și la adâncirea menținută, aplicându-se însă „clauza generală derogatorie” de la suplimentară a deficitului prevederile PSC pentru perioada 2020-2021, cu amendamentul că structural. ajustarea deficitului către un nivel sustenabil trebuie să rămână un Nivelurile foarte înalte ale obiectiv prioritar al politicii fiscal-bugetare în această perioadă. deficitului bugetar reclamă o Rezultatele execuției bugetare în anul 2020 au fost puternic corecție care să conducă pe afectate de impactul pandemiei, deficitul bugetar în termeni cash termen mediu la diminuarea situându-se la 9,7%, respectiv, la 9,2% din PIB în termeni ESA 2010, acestuia, asigurând o traiectorie în condițiile unei nerealizări masive a veniturilor estimate inițial, pe 10 sustenabilă a politicii fiscale și fondul înrăutățirii indicatorilor macroeconomici și al apelării la bugetare. facilitatea de amânare la plată a obligațiilor bugetare de către agenții economici, simultan cu majorarea cheltuielilor bugetare în vederea finanțării măsurilor pentru combaterea efectelor sociale și economice generate de pandemie. Deficitul structural s-a deteriorat semnificativ, atingând 7,5% din PIB potențial, potrivit estimării CE, cu 2,8 pp peste valoarea din anul anterior, adâncind devierea de la obiectivul pe termen mediu. Cheltuielile de investiții și-au În anul 2020, cheltuielile de investiții și-au continuat trendul consolidat în anul 2020 trendul ascendent manifestat începând cu anul 2018, execuția cheltuielilor ascendent, înregistrând un nivel de investiții ca procent din PIB, atingând un nivel de 5% din PIB, în de 5% din PIB, pe fondul unui creștere față de anul anterior cu 0,9 pp. De notat că, în contextul reviriment investițional care a unor incertitudini extrem de ridicate generate de evoluția contribuit semnificativ la pandemiei și a închiderii activității în unele sectoare economice în atenuarea scăderii economice. prima parte a anului, prin suplimentarea cheltuielilor de investiții Consiliul Fiscal apreciază că, din fonduri interne, evoluția pozitivă a acestui agregat bugetar a printr-o bună utilizare a fondurilor contribuit la atenuarea scăderii economice din anul 2020. europene puse la dispoziția Realizarea unei absorbții mult mai bune a fondurilor europene din României, se poate susține exercițiul financiar 2014-2020, a celor din următorul exercițiu consolidarea acestui trend 2021-2027 și atragerea de resurse suplimentare oferite prin investițional în următorii ani. facilitatea mecanismului de redresare și reziliență, constituie premise pentru ca trendul investițional să se consolideze semnificativ în perioada următoare. Consiliul Fiscal pledează pentru Având în vedere înregistrarea unor progrese limitate privind accelerarea eforturilor privind reforma în domeniul managementului investițiilor publice, implementarea măsurilor de Consiliul Fiscal pledează pentru creșterea transparenței și o mai reformă în domeniul investițiilor bună prioritizare a investițiilor publice, eficientizarea procesului de publice pentru a profita pe deplin alocare și cheltuire a banilor publici, creșterea investițiilor în de oportunitatea extraordinară cercetare, dezvoltare și inovare, în infrastructura fizică și cea privind utilizarea unui volum digitală. În acest sens, Planul Național de Redresare și Reziliență însemnat de fonduri europene. elaborat în acord cu prioritățile investiționale cheie ale României va susține consolidarea investițiilor publice prin posibilitatea accesării unor fonduri europene de peste 60 mld. euro 1. Este de subliniat însă că, din acest volum de resurse, trebuie scăzută contribuția României la bugetul UE ce corespunde acestei perioade2. 1 Din acestea, 29,2 mld. euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 30,3 mld. euro prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, exclusiv fondurile pentru agricultură care înseamnă circa 20,8 mld. euro. 2 Inclusiv contribuția suplimentară la bugetul UE legată de mecanismul european de redresare și reziliență. 11 În anul 2020 , indicele de eficiență Indicele de eficiență a colectării impozitelor directe plătite de a colectării a înregistrat un nivel populație a înregistrat în anul 2020 un nivel de 0,85 comparativ cu de 0,85 pentru impozitele directe 0,78 în 2019. Indicele de eficiență a colectării impozitelor directe plătite de populație (față de 0,78 plătite de întreprinderi a consemnat în anul 2020 un nivel de 0,20 în 2019), de 0,20 pentru impozitele față de 0,26 în 2019. Analiza structurii încasărilor aferente acestui directe plătite de întreprinderi agregat bugetar a indicat un declin amplu al impozitului pe profit (față de 0,26 în 2019), de 0,71 în plătit de băncile comerciale. Totodată, trebuie menționat că, în cazul TVA (față de 0,69 în 2019), contextul volumului semnificativ al obligațiilor amânate la plată de respectiv, s-a menținut la valoarea către agenții economici, estimările privind aceste categorii de de 0,76 în cazul contribuțiilor de impozite (conform metodologiei ESA) au un caracter provizoriu, iar asigurări sociale. În contextul rezultatele trebuie tratate cu prudență. volumului semnificativ al În cazul încasărilor din TVA, indicele de eficiență a colectării a obligațiilor amânate la plată de înregistrat un nivel de 0,71 în anul 2020, comparativ cu 0,69 în către agenții economici, datele au 2019. În ceea ce privește încasările din contribuții de asigurări un caracter provizoriu, iar valorile sociale, indicele de eficiență a colectării s-a menținut la valoarea de indicelui de eficiență a colectării 0,76 atât în 2019, cât și în 2020. trebuie tratate cu prudență. România are un nivel foarte scăzut România a înregistrat în anul 2020, potrivit metodologiei ESA 2010, al veniturilor bugetare și al un nivel al veniturilor bugetare raportate la PIB de 33,0% (cu 13,1 veniturilor fiscale raportate la PIB, pp sub media europeană), printre cele mai mici din UE27, fiind clasându-se pe penultimul loc din urmată doar de Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (impozite şi UE în anul 2020, similar anilor contribuții sociale) a fost de 27,1% din PIB, situându-se tot pe 2016-2019. penultimul loc, cu un ecart de 14 pp față de media UE27. Ponderea veniturilor fiscale în PIB pentru România este semnificativ sub cea înregistrată de: Ungaria (36,3%), Slovenia (37,7%), Polonia (36,7%) și Republica Cehă (36,1%). Această situație este și rezultatul relaxării fiscale de amploare care s-a concretizat în reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 2,4 pp în anul 2020 comparativ cu anul 2015, și a veniturilor fiscale cu 0,9 pp din PIB, în timp ce, pe ansamblul UE27 ponderea acestora s-a majorat cu 0,3, respectiv, cu 0,6 pp din PIB. Privind eficiența și simplificarea Poziționarea României la coada clasamentului din perspectiva aparatului administrativ de colectării veniturilor bugetare ca pondere în PIB din ultimii 5 ani colectare a taxelor, reforma este și efectul unui aparat de administrare fiscală insuficient inițiată în România în acest modernizat, reformele inițiate în acest sens realizându-se într-un domeniu pare să stagneze, cu ritm lent, sau fiind anulate, cum este cazul Proiectului de rezultate nesatisfăcătoare din modernizare a administrației fiscale (inițiat în anul 2013 și la care perspectiva încasărilor bugetare s-a renunțat în 2019, program similar celui finalizat în Bulgaria în raportată la necesitatea de perioada 2002-2008 cu rezultate foarte bune). Demararea în anul relansare economică post- 2019 a programului Consolidarea capacității ANAF de a susține 12 pandemie și la obligația reducerii inițiativele de modernizare, ce vizează introducerea de servicii deficitului bugetar, urmare a publice electronice orientate către mediul de afaceri, respectiv, plasării țării noastre în PDE în anul lansarea în martie 2021 a Strategiei digitale 2021-2024, pot relansa 2020. o reformă reală a administrației fiscale. De notat că, din perspectiva indicelui economiei și societății digitale, conform Raportului Consiliul Fiscal apreciază că sunt elaborat de CE în anul 2020, România se situa în anul 2019 pe locul necesare eforturi susținute în 26 în UE28. Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare eforturi direcția amplificării investițiilor în susținute în direcția amplificării investițiilor în infrastructura infrastructura administrației administrației fiscale și, mai ales în cea digitală - care au potențialul fiscale și, mai ales în tehnologia de a îmbunătăți funcționarea instituțiilor publice, cu efect asupra digitală. creșterii veniturilor fiscale. Privind fondul de rezervă bugetară Deteriorarea cadrului de utilizare a fondului de rezervă apare atât la dispoziția guvernului, în anul din perspectiva totalului cheltuielilor angajate în anul 2020, cât și 2020 se constată o deteriorare din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea semnificativă a cadrului său de alocării unor sume din acest fond. Excluzând acele cheltuieli utilizare, atât din perspectiva generate de efectele social-economice induse de pandemie și alte totalului cheltuielilor angajate în cheltuieli urgente, cea mai mare parte din fondul de rezervă anul 2020, cât și din cea a bugetară a fost destinată unor cheltuieli care nu se încadrează în numărului hotărârilor de Guvern categoria urgente și care ar fi tr