Raportul anual al Consiliului Fiscal

l European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). 49 majorat cu circa 7,4 mld. lei față de anul 2019 (creșterea fiind de 5,5 mld. lei dacă se elimină impactul fondurilor destinate agriculturii), în timp ce absorbția efectivă de fonduri structurale, calculată pe baza rambursărilor CE, a avansat cu aproape 13,8 mld. lei60. Comparativ cu proiecția bugetară inițială, impactul pandemiei COVID-19 devine mult mai vizibil, veniturile bugetare din execuția anului 2020 consemnând o reducere de amploare cu aproape 38 mld. lei. Această evoluție nefavorabilă s-a datorat unor minusuri semnificative înregistrate de aproape toate categoriile de venituri bugetare: venituri fiscale (-25,5 mld. lei), contribuții de asigurări (-12,3 mld. lei) și venituri nefiscale (-4,1 mld. lei) care au fost contrabalansate marginal de evoluția pozitivă a sumelor primite de la UE (+4,2 mld. lei). Trebuie menționat că nerealizarea țintelor de încasări propuse prin proiectul de buget se datorează în mare măsură înrăutățirii semnificative a cadrului macroeconomic față de proiecțiile inițiale, sub impactul efectelor pandemiei, la care se adaugă și acordarea facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC. În cazul veniturilor fiscale, situarea sub proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din TVA (-11,2 mld. lei, pe fondul rambursărilor accelerate efectuate în anul 2020 și al reducerii accizei la produsele energetice), din impozitul pe profit (-3,8 mld. lei, având în vedere și senzitivitatea mai ridicată a acestui agregat bugetar la descreșterile economice de amploare), din accize (-3 mld. lei, pe fondul eliminării supra accizei la carburanți, măsură care nu fusese inclusă în bugetul inițial), din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-2,9 mld. lei, pe fondul amânării licitației pentru închirierea benzilor de frecvență 5G de către operatorii de telefonie mobilă), din impozitul pe salarii și venit (-2,1 mld. lei) și din alte impozite și taxe pe proprietate (-1,2 mld. lei). Așa cum menționam anterior, nerealizarea încasărilor programate din contribuții de asigurări se datorează evoluției mai slabe a pieței muncii în raport cu estimările inițiale, precum și facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC, în timp ce minusul înregistrat de veniturile nefiscale reflectă impactul pandemiei asupra profitabilității companiilor de stat și a dividendelor plătite de acestea. Singurul agregat al BGC care a consemnat o depășire a țintei propuse prin bugetul inițial este reprezentat de sumele primite de la UE, evoluția acestora fiind determinată de sumele suplimentare primite de la UE pentru combaterea pandemiei COVID-19 (+1,2 mld. lei față de bugetul inițial), dar și de revizuirea ascendentă, atât a fondurilor structurale (+1,3 mld. lei), cât și a fondurilor destinate agriculturii (+1,7 mld. lei). 60 Conform stadiului absorbției la 31 decembrie 2019, respectiv la 31 decembrie 2020, publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). 50 III.4.1. TVA și accize Încasările din TVA în standarde cash, nete de impactul Graficul 5: Venituri din TVA în anul 2020 schemelor de compensare de tip swap, au înregistrat (mld. lei) în anul 2020 un nivel de 60,7 mld. lei, situându-se cu 11,2 mld. lei sub nivelul prevăzut în proiectul inițial de 80 0.9 buget. În graficul alăturat este prezentată evoluția 70 0.9 0.7 0.7 0.1 încasărilor și a schemelor de compensare programate 60 în proiectul de buget și cu ocazia rectificărilor bugetare, 50 comparativ cu valorile efectiv înregistrate în execuția 40 bugetară. Astfel, primele două rectificări bugetare au operat revizuiri negative de amploare ale acestui 30 agregat bugetar (-5,6 mld. lei, respectiv -4,1 mld. lei) ca 20 urmare a înrăutățirii cadrului macroeconomic sub 71.9 66.3 62.2 62.6 60.7 10 efectele pandemiei COVID-19, dar și pe fondul 0 reducerii accizei la produsele energetice, respectiv al Program R1 R2 R3 Execuție inițial 2020 accelerării rambursărilor de TVA cu scopul de a injecta lichiditate în economie. Fără scheme de compensare Swap Sursa: MF Cea de a treia rectificare bugetară a operat o revizuire pozitivă de 0,4 mld. lei, fiind luate în considerare sumele estimate a fi recuperate din obligațiile bugetare amânate la plată (evaluate de ANAF la circa 2,9 mld. lei). La acel moment CF și-a exprimat rezervele cu privire la recuperarea acestor sume, apreciind drept probabilă înregistrarea unui gol important de venituri la nivelul încasărilor din TVA. Execuția finală a anului 2020 a confirmat rezervele CF, nivelul veniturilor din TVA fiind mai redus cu 1,9 mld. lei față de estimările de la cea de a treia rectificare. În ceea ce privește schema de compensare, aceasta a fost prognozată inițial la 0,85 mld. lei, a fost diminuată la 0,67 mld. lei la cea de a doua rectificare, însă execuția efectivă a consemnat un nivel mult mai redus al acesteia de 0,12 mld. lei. Trebuie menționat că neîndeplinirea semnificativă (-11,2 mld. lei) a nivelului programat al încasărilor din TVA survine în contextul manifestării următorilor factori: - La momentul realizării proiectului de buget, CNSP estima un avans al bazei macroeconomice relevante pentru încasările din TVA (reprezentată de consumul final al gospodăriilor populației, exclusiv componenta de autoconsum și IFSLSG61) de 9,44% pe parcursul anului 2020. Ultimele date disponibile indică o scădere efectivă a bazei macroeconomice relevante cu circa 3.5%, fapt ce justifică o reducere a încasărilor din TVA cu aproximativ 8,5 mld. lei față de nivelul programat; - Proiecția din bugetul inițial nu încorpora efectul reducerii accizelor la produsele energetice, estimat de CF la circa 0,55 mld. lei; 61 Instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației. 51  - Pe parcursul anului 2020 statul a realizat rambursări accelerate de TVA cu scopul de a injecta lichiditate în economie, evaluate la 2,2 mld. lei; - Conform ultimelor informații disponibile, volumul obligațiilor referitoare la TVA amânate la plată de agenții economici, prin depunerea unei cereri până la 31 martie 2021, este de circa 5,1 mld. lei. Cumulând efectele tuturor factorilor menționați anterior, se constată că aceștia ar fi justificat o reducere a încasărilor din TVA cu circa 16,3 mld. lei față de nivelul prevăzut în bugetul inițial. În acest context, nerealizarea cu doar 11,2 mld. lei a nivelului programat pentru încasările din TVA ar putea sugera o îmbunătățire a colectării acestui agregat bugetar în măsura în care sumele amânate la plată vor fi recuperate la nivelul estimat în prezent. Comparativ cu anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar, nete de impactul schemelor de tip swap, s-a diminuat cu peste 7% (-4,6 mld. lei). Pentru a corobora rezultatele analizei realizate mai sus, se poate investiga performanța încasărilor din TVA prin realizarea unei proiecții ex-post a acestui agregat bugetar și compararea sa cu realizările efective. Astfel, pornind de la execuția bugetară pe anul 2019 a veniturilor din TVA, s-a aplicat diminuarea cu 3,5% a cheltuielilor cu consumul final al populației (exclusiv componenta de autoconsum și IFSLSG) și apoi au fost deduse efectele reducerii accizelor la produsele energetice, ale rambursărilor accelerate de TVA și ale facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC (cuantumul estimat al acestor efecte fiind prezentat anterior). Sub impactul acestor factori, proiecția ex-post a încasărilor din TVA pentru anul 2020 este de circa 55,2 mld. lei, în timp ce execuția efectivă a consemnat un nivel de 60,7 mld. lei, confirmând existența unei diferențe favorabile. În continuare va fi evaluată eficiența colectării veniturilor din TVA prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare62 și cota medie ponderată de impozitare. Referitor la aceasta din urmă, trebuie amintit că, începând cu Raportul anual pe anul 2015, a fost determinată cota medie ponderată a TVA 63, ceea ce reprezintă o modificare de metodologie față de rapoartele Consiliului Fiscal aferente perioadei 2010-2014, iar rezultatele obținute nu sunt comparabile cu cele din edițiile respective. Ponderile utilizate pentru determinarea cotei medii ponderate a TVA sunt cele aferente indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), acestea fiind singurele surse disponibile pentru comparații internaționale, și reprezintă doar o aproximare a cotei medii ponderate a TVA la nivelul întregii economii. Astfel, având în vedere proporția mai ridicată a bunurilor și serviciilor cu cotă redusă în coșul de consum, este de așteptat ca nivelul cotei medii ponderate a TVA la nivelul întregii economii să fie mai mare decât cel rezultat din calculele Consiliului Fiscal, eficiența colectării putând fi supraevaluată într-o anumită măsură. 62 Definită ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit și baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare. 63 Anterior a fost utilizată cota standard a TVA, începând cu anul 2015 fiind introdusă cota medie care ține cont de efectul cotelor reduse. Aceasta este determinată în funcție de ponderea produselor în coșul de consum și de cota TVA aferentă, precum și de momentul de timp al introducerii modificărilor legislative privind nivelul cotei TVA. 52  Graficul 6: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficiență a colectării aferente TVA în România 15 0.80 0.77 0.75 14 0.76 0.76 0.74 0.74 0.73 0.70 0.66 0.71 0.71 0.71 13 0.69 0.69 0.65 0.68 0.65 0.68 0.63 0.65 0.60 12 0.58 0.60 0.59 0.62 0.60 0.51 0.55 11 0.50 0.46 0.45 10 0.40 10.9 12.9 15.0 14.2 14.6 13.5 14.1 11.1 10.5 10.6 10.5 10.8 9 0.35 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Rata implicita de taxare la TVA Indice de eficiență, baza de impozitare include autoconsumul populației (scala din dreapta) Indice de eficiență, din baza de impozitare se exclude autoconsumul populației (scala din dreapta) Sursa: CE, CNSP, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal În Graficul 6 se prezintă evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente TVA în România, utilizând ca bază de impozitare atât consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG (scala din dreapta, în culoare albastră), cât și consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, exclusiv autoconsumul și piața țărănească (scala din dreapta, în culoare verde). Decizia de a evalua eficiența colectării prin excluderea autoconsumului și a pieței țărănești din baza de impozitare este dată de faptul că aceste componente au o dimensiune importantă în cazul României, rezultatele obținute privind eficiența colectării fiind superioare cu circa 7% până la 10% față de situația în care rezultatele se raportau la întregul consum final al populației și al IFSLSG. Analizând evoluția indicelui de eficiență a colectării aferent TVA, se poate observa că, după o perioadă de relativă stabilitate între 2010 și 2014, anul 2015 a marcat o îmbunătățire substanțială la nivelul eficienței colectării, fiind atins nivelul maxim din perioada post-criză. Ulterior, indicele de eficiență a suferit diminuări minore, însă a rămas în proximitatea valorii consemnate în 2015, pe fondul scăderii cu 5 pp a cotei standard de TVA (de la 24% în 2015 la 19% în 2017) și a extinderii aplicabilității cotelor reduse de TVA de 9%, respectiv 5%. Măsurile anterior menționate au antrenat scăderea cotei medii ponderate a TVA de la 18,4% în anul 2015 la 14,5% în anul 2018, fiind înregistrate apoi ușoare diminuări (până la nivelul de 14,2% în 2019, respectiv la 14,1% în 2020) pe fondul modificării ponderilor aferente IAPC. Astfel, trebuie remarcat că reducerea cotelor TVA din perioada 2016-2017 (materializată prin diminuări semnificative atât ale cotelor legale, cât și ale cotelor medii ponderate) nu a condus la o îmbunătățire a eficienței colectării și, implicit, nici a conformării la plată. În anul 2020 indicele de eficiență a colectării TVA a înregistrat un nivel de 0,71 (respectiv 0,76 în ipoteza eliminării autoconsumului și a pieței țărănești), 53 față de 0,69 (respectiv 0,74) în 2019, rezultatele fiind în concordanță cu analiza realizată pe baza comparației dintre proiecția ex-post a acestui agregat bugetar și încasările efective din execuția cash a anului 2020. Tabelul 6: Eficiența taxării - TVA Cota medie ponderată a Rata de taxare Indicele de eficiență a Țara Poziție TVA (%) implicită* (%) taxării** 2018 2019 2020