Raportul anual al Consiliului Fiscal

area cauzelor care au determinat această evoluție neașteptată. De asemenea, CF a avertizat ca fiind necesare în plus 1,4 mld. lei dacă se renunță la inversarea până la finalul anului a deciziei de plată în avans cu câteva zile a pensiilor distribuite prin intermediul Poștei Române. 44 Din care 1,5 mld. lei sumele obținute din scoaterea la licitație a certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE (înregistrate și pe cheltuieli și pe venituri) și 0,6 mld. lei pentru suplimentarea contribuției României la bugetul UE 45 De fapt o suplimentare de 1,2 mld. lei, sumele existente anterior în fondul de rezervă fiind cheltuite, regăsindu- se la acel moment la nivelul altor categorii de cheltuieli bugetare. 39 Cheltuielile de investiții publice au fost reduse cu 2,4 mld. lei (diminuarea cheltuielilor de capital cu 2,6 mld. lei46 fiind compensată marginal de avansul cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri structurale cu 0,4 mld. lei). CF a exprimat rezerve doar față de nivelul estimat al agregatului bunuri și servicii, apreciind un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB47, cu 0,7 pp peste estimarea MF, ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri (recuperabil în anul 2021 în execuția cash), care nu influențează execuția anului 2020 din perspectiva metodologiei ESA 2010. Execuția bugetară Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) din anul 2020 au fost puternic afectate de impactul pandemiei COVID-19, deficitul bugetar în termeni cash situându-se la un nivel de 9,66% din PIB, respectiv, la 101,9 mld. lei cu 61,4 mld. lei peste nivelul estimat în programul inițial (40,5 mld. lei), respectiv, cu 5,8% din PIB peste nivelul din bugetul inițial (-3,84% din PIB). Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar s-a adâncit la 97,6 mld. lei, respectiv, la 9,2% din PIB, semnificativ peste nivelul proiectat în bugetul inițial (3,6% din PIB). Diferența dintre nivelurile nominale ale deficitului bugetar potrivit celor două metodologii poate fi explicată de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel conform metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care explică ecartul de -4,3 mld. lei între deficitul potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de: • taxe și impozite amânate la plată în anul 2020 și care vor fi încasate în anii următori (-12,2 mld. lei); • venituri din proprietate tratate ca super-dividende (+1,74 mld. lei)48; • achitarea de avansuri pentru cumpărarea de echipamente militare care urmează să fie recunoscute în standarde ESA 2010 doar la livrare (ecart: +2,44 mld. lei); • sume efectiv plătite privind restituirea taxei de poluare (+3,44 mld. lei); • plata de sume în contul Legii 85/2016 deja înregistrate în execuția ESA în anul 2016 (decizii judecătorești în valoare de 2,8 mld. lei, plăți efectuate în sumă de 1,55 mld. lei, rezultând un ecart de +1,26 mld. lei); • diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile (-1,4 mld. lei); • diferențe dintre încasările din contribuții sociale și TVA potrivit ESA și cele cash (-0,2 mld. lei aferente lunii ianuarie 2020); 46 Reducerea la nivelul bugetului de stat (cu câte 1,6 mld. lei la MAN și instituții/activități finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii) și suplimentarea sumelor aferente PNDL cu 1 mld. lei. 47 Pentru un declin economic conform prognozei CF, deficitul bugetar cash s-ar fi situat la 9,9% din PIB. 48 Respectiv, din rezerve acumulate anterior de companiile de stat și de la BNR; decizia de a obliga distribuirea de dividende suplimentare din rezervele acumulate în anii precedenți nu influențează deficitul bugetar potrivit metodologiei europene. 40  • înregistrarea drept transferuri de capital a unor împrumuturi și garanții49 (+1,67 mld. lei); • contribuția pozitivă a companiilor de stat consolidate în sectorul administrației publice (-0,93 mld. lei). Execuția anului 2020 (inclusiv schema tip swap) relevă că veniturile totale ale BGC s-au situat semnificativ sub așteptările inițiale (cu 37,6 mld. lei), iar cheltuielile totale au depășit cu 23,7 mld. lei estimarea inițială. Nerealizarea de proporții în raport cu bugetul inițial a încasărilor este atribuibilă majoritar înrăutățirii semnificative a cadrului macroeconomic comparativ cu proiecțiile inițiale, și acordării facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC, în timp ce cheltuielile bugetare au fost majorate în vederea finanțării măsurilor luate pentru a combate efectele sociale și economice generate de pandemie, precum și pentru a remedia neajunsuri în programarea bugetară inițială sau măsuri discreționare de majorare a unor cheltuieli permanente. Tabelul 3: Evoluția principalelor agregate bugetare în anul 2020 (mld. lei) Prima A doua A treia Program inițial Execuție rectificare rectificare rectificare Venituri totale, din care: 359,3 340,2 340,1 335,8 321,3 Venituri fiscale 176,2 163,1 157,4 156,0 150,7 Contribuții asigurări 124,0 115,7 113,3 113,6 111,7 Fonduri UE 29,3 33,2 41,7 39,5 33,6 Cheltuieli totale, din care: 399,8 412,7 431,1 431,9 423,3 Cheltuieli curente, 372,6 384,5 400,1 403,5 391,9 din care: Proiecte din 33,0 32,7 41,3 39,9 34,9 fonduri UE Cheltuieli de capital 27,3 28,2 31,6 29,0 33,2 Deficit bugetar -40,55 -72,50 -91,00 -96,06 -101,92 Sursa: MF Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare În Tabelul 3 se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2020 în standarde cash, exclusiv scheme de compensare de tip swap. Veniturile bugetare totale, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap (în cuantum de 1,2 mld. lei), au fost cu 38 mld. lei sub estimarea inițială, pe fondul nerealizării de amploare a veniturilor bugetare provenite din economia internă: venituri fiscale (-25,5 mld. lei), contribuții de asigurări (-12,3 mld. lei, datorită evoluției mai slabe a pieței muncii în raport cu estimările inițiale și facilității de amânare la plată a obligațiilor agenților economici către BGC) și venituri nefiscale (-4,1 mld. lei, pe fondul scăderii profitabilității companiilor de stat și a dividendelor plătite) care au fost compensate marginal de evoluția pozitivă a sumelor primite de la UE (+4,2 mld. lei, din care: 1,2 mld. lei sume suplimentare primite de la 49 Respectiv, din: clasificarea împrumutului către Unifarm drept improbabil a fi rambursat, garanții acordate TAROM și Blue Air considerate drept exigibile și provizion legat de garanțiile acordate programului IMM Invest. 41 UE pentru combaterea pandemiei COVID-19, 1,3 mld. lei fonduri structurale și 1,7 mld. lei fonduri destinate agriculturii). Nerealizarea veniturilor fiscale este localizată la nivelul încasărilor din: TVA (-11,2 mld. lei, în principal, pe fondul rambursărilor accelerate efectuate în anul 2020 și facilității privind eșalonarea obligațiilor agenților economici către BGC), impozit pe profit (-3,8 mld. lei, ca efect al scăderii economice și a facilității privind eșalonarea plăților), accize (-3 mld. lei, urmare a eliminării supra accizei la carburanți, neinclusă în bugetul inițial), taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-2,9 mld. lei, ca rezultat al amânării licitației pentru închirierea benzilor de frecvență 5G de către operatorii de telefonie mobilă), impozit pe salarii și venit (-2,1 mld. lei) și alte impozite și taxe pe proprietate (-1,2 mld. lei). Nivelul cheltuielilor bugetare a fost mult peste valoarea estimată inițial (+23,4 mld. lei). Astfel, principalele categorii la nivelul cărora s-au înregistrat creșteri au fost: cheltuieli cu asistența socială (+7,33 mld. lei, pe seama bugetării inițiale insuficiente, dar și a unor măsuri decise în timpul anului), cheltuieli de capital (+5,96 mld. lei), cheltuieli cu bunuri si servicii (+5,58 mld. lei, urmare a sub-bugetării inițiale și a sumelor suplimentare necesare luptei împotriva Pandemiei), alte transferuri (+1,97 mld. lei), cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2014-2020 (+1,9 mld. lei) și alte cheltuieli (+1,63 mld. lei). Reduceri comparativ cu nivelul inițial s-au înregistrat pentru plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-1,81 mld. lei). În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare din perspectiva metodologiei naționale (cash), exprimate ca pondere în PIB. Punctele de referință pentru anul 2020 sunt anul anterior și anul 2009, care a marcat vârful perioadei de recesiune generate de criza economico-financiară declanșată în anul 2008. Comparativ cu anul anterior, în contextul manifestării efectelor pandemiei cu virusul SARS-COV-2 începând cu luna martie, în anul 2020 s-a consemnat deteriorarea în continuare a deficitului bugetar, cu circa 5 pp din PIB, veniturile bugetare înregistrând o ușoară creștere de 0,2 pp din PIB, iar cheltuielile bugetare, majorându-se semnificativ, cu 5,2 pp din PIB. Veniturile BGC care au avut cea mai nefavorabilă evoluție au fost: veniturile fiscale (-0,48 pp din PIB și cele nefiscale (-0,22 pp din PIB), parțial compensate la nivel agregat de creșterea ponderii sumelor primite de la UE (+0,8 pp) și a contribuțiilor de asigurări sociale (+0,09 pp). La nivelul veniturilor fiscale, scăderi semnificative au fost înregistrate la nivelul veniturilor din TVA (-0,42 pp), impozitul pe profit (-0,19 pp), alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,07 pp) și din accize (-0,06 pp), parțial compensate de evoluții pozitive ale veniturilor din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (+0,22 pp) și din impozitul pe salarii și venit (+0,11 pp). De notat că, impactul pe partea de venituri ca efect al măsurilor luate pentru atenuarea efectelor Pandemiei, este evaluat de MF la circa 2% din PIB (Programul de Convergență 2021-2024). 42  Tabelul 4: Evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare în standarde cash ( % din PIB) Execuție Execuție Buget inițial Execuție Buget inițial 2009 2015 2018 2019 2020/ 2020/ 2020 2020 2020/ 2019 2019 2009 Venituri totale 29,6 32,8 31,0 30,3 34,0 30,4 3,8 0,17 0,8 Venituri fiscale ( fără 16,4 19,4 15,0 14,8 16,7 14,3 1,9 -0,5 -2,1 CAS) Impozit pe venit 3,5 3,7 2,4 2,2 2,5 2,3 -12,3 0,1 -1,2 Impozit pe profit 2,0 1,9 1,6 1,7 1,8 1,5 0,2 -0,2 -0,5 Impozite și taxe pe 0,6 0,8 0,6 0,6 0,7 0,6 0,1 0,0 -0,1 proprietate TVA 6,5 8,0 6,2 6,2 6,8 5,7 0,6 -0,4 -0,7 Accize 2,9 3,7 3,0 3,0 3,2 2,9 0,2 -0,1 0,0 CAS 9,0 8,1 10,3 10,5 11,7 10,6 1,3 0,1 1,6 Venituri nefiscale 3,1 2,7 2,8 2,6 2,7 2,3 0,2 -0,2 -0,8 Donații 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -0,6 Sume primite de la UE în contul plăților 0,4 2,4 2,85 2,38 2,78 3,18 0,4 0,80 2,8 efectuate Cheltuieli totale 36,6 34,2 33,9 34,9 37,9 40,1 3,0 5,24 3,5 Cheltuieli de 8,8 7,3 9,0 9,7 10,3 10,4 0,7 0,7 1,6 personal Bunuri și servicii 5,3 5,7 4,7 5,0 4,8 5,4 -0,2 0,3 0,0 Dobânzi 1,1 1,3 1,4 1,1 1,3 1,4 0,2 0,2 0,2 Subvenții 1,4 0,9 0,7 0,7 0,7 0,8 0,0 0,1 -0,6 Proiecte cu finanțare din fonduri externe 0,5 3,4 2,6 2,6 3,1 3,3 0,5 0,7 2,8 nerambursabile post- aderare Asistență socială 12,0 10,7 10,6 10,8 12,4 13,1 1,6 2,3 1,1 Cheltuieli de capital 4,1 2,6 2,5 2,9 2,6 3,1 -0,3 0,3 -1,0 Sold bugetar -6,95 -1,45 -2,87 -4,59 -3,84 -9,66 0,7 -5,07 -2,7 Sursa: MF, calcule CF Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Pe partea de cheltuieli bugetare, comparativ cu anul anterior s-au înregistrat majorări importante la următoarele agregate bugetare: cheltuieli cu asistența socială (+2,28 pp din PIB, în principal pe seama finanțării măsurilor de susținere a angajaților și angajatorilor prin decontarea unei părți din salariu, precum și a creșterii punctului de pensie), cheltuieli de personal (+0,75 pp din PIB, pe fondul acordării de stimulente și majorări salariale personalului aflat în prima linie a luptei împotriva pandemiei); proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare (+0,69 pp din PIB), bunuri și servicii (+0,32 pp din PIB) cheltuieli de capital (+0,29 pp din PIB), dobânzi (+0,23 pp din PIB, a urmare a creșterii necesarului de finanțare, a costurilor de împrumut și deprecierii monedei naționale) și subvenții (+0,1 pp din PIB). 43 Comparativ cu anul 2009, în anul 2020 se consemnează înregistrarea unui deficit cash mai mare cu 2,7 pp din PIB, veniturile bugetare fiind superioare cu 0,8 pp din PIB, iar cheltuielile totale ale BGC cu 3,5 pp din PIB. În Tabelul 5 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde ESA 2010, exprimate ca procente din PIB. Analiza anului 2020 este făcută comparativ cu evoluțiile din anul anterior și, respectiv din anul 2009. Tabelul 5: Evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare în standarde ESA 2010, % PIB Modificări Modificări 2009 2015 2016 2017 2019 2020 2020/2019 2020/2009 Total venituri, din care: 30,3 35,5 31,9 30,8 31,8 33,1 1,3 2,8 Venituri fiscale (fără CAS), din 16,2 19,9 17,8 16,4 15,4 15,1 -0,3 -1,1 care: Impozite indirecte, din care: 10,2 13,3 11,3 10,3 10,6 10,4 -0,2 0,2 TVA 6,3 8,1 6,4 6,2 6,2 6,1 -0,1 -0,2 Accize + taxe vamale 3,9 5,2 4,9 4,1 4,4 4,3 -0,1 0,4 Impozite directe, din care: 5,9 6,6 6,4 6,1 4,8 4,7 -0,1 -1,2 Impozit pe venit 3,3 3,7 3,6 3,6 2,3 ... ... ... Impozit pe profit 2,3 2,3 2,2 2,0 2,1 ... ... ... CAS 9,7 8,1 8,8 9,4 11,3 12,0 0,7 2,3 Alte venituri curente 1,4 2,1 1,6 1,6 1,1 2,1 1,0 0,7 Total cheltuieli, din care: 39,4 36,1 34,5 33,5 36,2 42,4 6,2 3,0 Consum intermediar 6,0 5,9 5,6 5,2 5,6 5,9 0,3 -0,1 Remunerarea salariaților 10,3 7,8 9,0 9,8 11,3 12,1 0,8 1,8 Dobânzi 1,4 1,6 1,5 1,3 1,2 1,4 0,2 0,0 Asistență socială 12,7 11,5 11,5 11,6 11,9 13,5 1,6 0,8 Subvenții 1,1 0,4 0,3 0,4 0,4 1,0 0,6 -0,1 Alte cheltuieli curente 1,7 2,4 1,4 1,7 1,5 2,2 0,7 0,5 Formarea brută de capital fix 5,8 5,2 3,6 2,6 3,5