Raportul anual al Consiliului Fiscal

endentă substanțială a veniturilor totale ale BGC cu 19,05 mld. lei, în timp ce cheltuielile bugetare totale au fost majorate cu 12,9 mld. lei. Astfel, deficitul bugetar s-a adâncit cu 31,95 mld. lei, respectiv cu 3,1 pp din PIB față de ținta de 3,6% din PIB aferentă construcției bugetare inițiale. Revizuirea negativă a proiecției de încasări a avut loc la nivelul categoriilor de venituri bugetare provenite din economia internă, pe fondul deteriorării cadrului macroeconomic, un impact favorabil fiind generat de sumele suplimentare primite de la UE destinate contracarării efectelor negative asociate pandemiei COVID-19. Pe categorii de venituri, estimările din bugetul inițial, considerând valori nete de swap 35 , au fost diminuate semnificativ la nivelul: 35 În sumă de 850 mil.lei, similar bugetului inițial. Swap este o schemă de compensare în lanț a obligațiilor restante față de BGC; operațiune prin care se realizează stingerea obligațiilor bugetare restante, cu impact echivalent pe venituri și pe cheltuieli. 34  ➢ Veniturilor fiscale, cu -13,1 miliarde lei, din care: încasările din impozitul pe profit (-2,3 mld. lei, cu amendamentul că, prin modificarea modalității privind declararea și plata impozitului pe profit36 , estimarea pentru anul 2020 cuprindea și unele încasări care în mod normal ar fi fost realizate în primul trimestru al anului 2021); cele din impozitul pe salarii și venit (-1,55 mld. lei); încasărilor din TVA (-5,6 mld. lei, considerată de CF în linie cu cadrul macroeconomic actualizat); accizelor (-2,69 mld. lei). ➢ Contribuțiilor de asigurări, cu -8,4 mld. lei. CF aprecia estimarea acestui agregat bugetar drept optimistă, indicând un gol de venituri de circa 1,1 mld. lei. ➢ Veniturilor nefiscale, cu -1,44 mld. lei, MF estimând reducerea dividendelor distribuite de companiile de stat ca urmare a reducerii profitabilității acestora. Au fost majorate alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență cu 3,92 mld. lei, sumele suplimentare primite fiind destinate finanțării parțiale a măsurilor adoptate în contextul luptei cu pandemia COVID-19. Revizuirea ascendentă la nivelul cheltuielilor totale a fost generată de sumele suplimentare alocate în contextul măsurilor de sprijin în combaterea efectelor sociale și economice generate de Pandemie, majorările fiind localizate la nivelul cheltuielilor cu asistența socială, în principal, ca urmare a măsurilor adoptate privind șomajul tehnic, precum și la nivelul fondurilor de rezervă, cu sumele necesare luptei cu efectele pandemiei. Următoarele categorii de cheltuieli au fost majorate: ➢ Cheltuieli de personal, cu 0,6 mld. lei, destinate plății cadrelor medicale din linia întâi în lupta cu pandemia COVID-19, primele acordate acestora fiind finanțate prin fonduri europene. ➢ Fonduri de rezervă, cu 3 mld. lei, care se vor distribui ulterior pe categorii bugetare în funcție de necesitățile efective. ➢ Bunuri și servicii, cu 0,5 mld. lei, CF considerând noul nivel drept mult subdimensionat, chiar și neluând în calcul necesitățile suplimentare generate de lupta cu pandemia COVID-19. ➢ Alte cheltuieli, cu 1,4 mld. lei, pentru sumele destinate părinților care stau acasă cu copiii, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2020. ➢ Asistență socială, cu 6,8 mld. lei, din care: 1,8 mld. lei pentru sprijinirea profesiilor liberale și altor categorii care nu se încadrează la șomajul tehnic potrivit OUG nr. 32/2020; 4 mld. lei ca sume suplimentare pentru plata șomajului tehnic; 1 mld. lei pentru majorarea fondurilor necesare plății concediilor medicale. ➢ Cheltuieli de capital cu 1 mld. lei, pentru suplimentarea sumelor aferente Programului Național de Dezvoltare Locală. CF a apreciat în Opinia sa, drept probabilă supraestimarea veniturilor bugetare cu cel puțin 0,3% din PIB (localizate în principal la impozitul pe salarii și venit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital, 36 Operată cu ocazia rectificării bugetare - astfel, voluntar, contribuabilii pot alege să plătească impozitul pe profit trimestrial anticipat, primind o bonificație între 5% și 10% din valoarea obligației de plată. Astfel, încasările potrivit metodologiei cash aferente anului 2020 sunt influențate favorabil de apelul la această facilitate, iar cele potrivit ESA se diminuează cu bonificația plătită. 35 contribuții sociale) și subdimensionarea cheltuielilor bugetare cu minim 0,3-0,45% din PIB (bunuri și servicii cu 0,2-0,3% din PIB și asistența socială – plăți pentru șomajul tehnic, cu 0,1-0,15% din PIB), estimând un deficit bugetar pentru anul 2020 cuprins în intervalul de 7,3-7,45%, în condițiile cadrului macroeconomic asumat de Guvern (construit pe un PIB real de -1,9%, considerat de CF drept optimist). Pentru scenariul macroeconomic considerat drept realist de CF (contracție a PIB real între 4 și 6%), deficitul bugetar era estimat în intervalul 8,1 - 8,9% din PIB. A doua rectificare bugetară37 (aprobată prin OUG nr. 135/2020 și OUG nr. 136/2020), a majorat atât veniturile cât și cheltuielile totale ale BGC cu 0,92 mld. lei, respectiv, cu 19,42 mld. lei, deficitul bugetar adâncindu-se cu încă 18,5 mld. lei comparativ cu cel estimat anterior, respectiv la 8,6% din PIB, cu 1,9 pp peste nivelul avut în vedere anterior, pe fondul deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, a unor slăbiciuni suplimentare ale construcției bugetare, și implementării de noi măsuri discreționare de politică fiscală pe partea de cheltuieli bugetare. Excluzând majorarea cu 1,1 mld. lei a schemelor de tip swap comparativ cu prima rectificare, veniturile bugetare s-au diminuat cu 0,18 mld. lei, în timp ce cheltuielile bugetare au crescut cu 18,3 mld. lei. Prognoza macroeconomică care a fundamentat construcția bugetară a fost modificată în sensul anticipat de CF cu ocazia Opiniei privind prima rectificare din an, respectiv, o contracție a PIB real de 3,8%, apropiată de limita inferioară a intervalului 4-6% avansat de CF. În structura veniturilor totale ale BGC, au fost diminuate semnificativ veniturile bugetare provenite din economia internă (-8,6 mld. lei), fiind aparent compensate de majorarea sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+ 8,47 mld. lei). Revizuiri, majoritatea în sens descendent au fost operate la următoarele categorii de venituri bugetare (exclusiv swap) comparativ cu estimările anterioare: ➢ Veniturile fiscale au fost reduse cu 6,8 miliarde lei, din care: impozit pe profit (-0,54 mld. lei), impozit pe salarii și venit (-0,3 mld. lei, în linie cu execuția la zi și noua prognoză privind evoluția numărului mediu de salariați din economie și a câștigului salarial mediu brut), alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (-0,5 mld. lei); TVA (-5,4 mld. lei, în linie cu cadrul macroeconomic actualizat, accelerarea rambursărilor de TVA cu scopul de a injecta lichiditate în economie și eliminarea supra accizei la carburanți), accize (+0,16 mld. lei, pe fondul unui impact favorabil al creșterii accizelor la produsele din tutun mai mare decât cel anticipat). ➢ Contribuții de asigurări: -1,3 mld. lei, în linie cu observația CF privind o supraevaluare de circa 1,1 mld. lei notată cu ocazia Opiniei privind prima rectificare bugetară și reevaluarea cadrului macroeconomic. ➢ Venituri nefiscale: -0,53 mld. lei. 37 Propunerea de rectificare a fost transmisă CF în data de 13 august pentru care s-a emis o Opinie preliminară (14 august, http://consiliulfiscal.ro/Opinie%20Rectificare%20II%202020.pdf). Deoarece între forma publicată în MO și cea trimisă inițial erau diferențe, la cererea CF, MF a completat și actualizat setul de informații, CF emițând o Opinie actualizată în data de 31 august (http://consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Rectificare%20II%202020.pdf). 36  ➢ Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +8,47 mld. lei, din care însă fondurile europene al căror destinatar este statul38 cu doar 1,35 mld. lei, restul fiind destinat sectorului privat (agricultură (+2 mld. lei) și sume destinate pre-finanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (+5,1 mld. lei)). De notat că veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale includeau, conform Notei de fundamentare a OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, sume în cuantum de 7 mld. lei39 din recuperarea de către ANAF de la agenții economici a obligațiilor fiscale amânate de la plată conform prevederilor OUG nr. 29/2020, până la sfârșitul anului 2020 (0,9 mld. lei impozit pe profit și impozit pe venitul microîntreprinderilor, 0,4 mld. lei impozit pe venit, 2,9 mld. lei TVA, 0,2 mld. lei accize și 2,6 mld. lei din contribuțiile de asigurări sociale). CF a apreciat că persistă îndoieli cu privire la gradul de recuperare al sumelor amânate la plată de agenții economici, într-un context caracterizat printr-un înalt grad de incertitudine. Cheltuielile bugetare (exclusiv swap), au fost majorate cu 18,3 mld. lei, fiind operate următoarele revizuiri comparativ cu estimările anterioare: ➢ Cheltuieli de personal: +1,17 mld. lei destinate personalului din unitățile sanitare publice, acordarea stimulentului de risc, sporuri pentru condiții de pericol deosebite, ore suplimentare, primele acordate fiind finanțate prin fonduri europene. ➢ Bunuri și servicii: +3,1 mld. lei. Considerând ritmul de creștere pe primele 7 luni și impactul generat de lupta cu pandemia COVID-19, CF a notat sub-dimensionarea acestui agregat bugetar cu circa 0,3 - 0,5% din PIB. ➢ Fonduri de rezervă: +2,16 mld. lei, care se vor distribui ulterior pe categorii bugetare în funcție de necesitățile efective. ➢ Dobânzi: +1,72 mld. lei, urmare a creșterii necesarului de finanțare, a costurilor de împrumut și deprecierii monedei naționale. ➢ Subvenții: +0,7 mld. lei. ➢ Alte transferuri: +1,02 mld. lei, din care +0,5 mld. lei pentru suplimentarea contribuției României la bugetul UE. ➢ Alte cheltuieli: -0,9 mld. lei aferente indemnizațiilor acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ. ➢ Asistență socială: -1,06 mld. lei. În structură, bugetul asigurărilor sociale de stat, s-a redus cu 6,8 mld. lei (în condițiile reevaluării majorării punctului de pensie la 1 septembrie 2020, de la 40% în 38 Din perspectiva metodologiei ESA 2010 sunt relevante doar fondurile structurale al căror beneficiar final este statul, sumele destinate agriculturii și pre-finanțările acordate sectorului neguvernamental nefiind incluse în sectorul administrației publice. 39 MF estima că această facilitate ar conduce la încasarea cu întârziere față de planificarea inițială a unei sume de circa 10 mld. lei, la care a aplicat o rată de încasare de circa 70%, ipoteză apreciată drept rezonabilă de CF. Ulterior termenul prevăzut de OUG nr. 29/2020 (25 octombrie 2020) a fost prelungit până la 31 martie 2021. 37  bugetul inițial la 14%), și au fost suplimentate: bugetul asigurărilor pentru șomaj (+3 mld. lei pentru finanțarea măsurilor de susținere a angajaților și angajatorilor prin decontarea unei părți din salariu), bugetul de stat (+1,55 mld. lei destinate plății unor drepturi de asistență socială40 și implementării măsurilor aprobate pentru combaterea efectelor Pandemiei) și FNUASS (+ 0,8 mld. lei necesare plății concediilor medicale). ➢ Cheltuieli de capital: +3,34 mld. lei, din care 1,1 mld. lei pentru suplimentarea sumelor aferente PNDL. ➢ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: +8,55 mld. lei, din care 7,1 mld. lei pentru majorarea fondurilor alocate plăților pentru agricultură și pre-finanțarea proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și 1,5 mld. lei pentru proiectele din fonduri europene al căror destinatar final este statul. CF a subliniat în opinia sa că, având în vedere deteriorarea suplimentară a poziției finanțelor de ordinul a 0,6-0,8 pp din PIB la nivelul anului 2020, aceasta adâncește echivalent estimarea deficitului bugetar de la prima rectificare (8,1-8,9% din PIB41). Din analiza măsurilor luate cu ocazia acestei rectificări, cu impact asupra majorării cheltuielilor permanente, CF a evidențiat că principalii factori care au condus la derapajul bugetar de proporții sunt de natură permanentă fiind dificil de corectat, și a reiterat importanța luării în considerare a situației extrem de complicate a situației bugetare, orice majorare suplimentară de cheltuieli permanente implicând ulterior măsuri corective echivalente ca impact asupra BGC în perioada de consolidare bugetară. A treia rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 201/2020) operată în a doua jumătate a lunii noiembrie a fost fundamentată pe un scenariu macroeconomic revizuit descendent, cu o contracție a PIB de 4,2%. Comparativ cu parametrii aprobați prin cea de-a doua rectificare bugetară, încasările bugetare totale au fost diminuate cu 4,2 mld. lei (pe fondul impactului nefavorabil și de amploare asupra încasărilor bugetare al facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare de către agenții economici 42), cheltuielile bugetare totale au fost crescute cu 0,8 mld. lei, deficitul bugetar fiind astfel majorat cu 5 mld. lei (0,5 pp de PIB), la 9,1% din PIB. Revizuiri ale proiecției veniturile totale ale BGC (nete de swap43) au fost operate după cum urmează: ➢ Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2,2 mld. lei, prin diminuarea cu 3 mld. lei a sumelor care tranzitează bugetul general consolidat destinate pre-finanțării proiectelor sectorului neguvernamental în 40 În principal pentru acoperirea majorării alocației de stat pentru copii cu 20% de la 1 august 2020, indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, drepturilor acordate persoanelor cu handicap. 41 În condițiile unei contracții PIB de 4-6%. Admițând scenariul de -3,8%, deficitul ar fi fost de 8%. 42 În luna octombrie 2020 a fost aprobată modificarea acestei facilități prin OUG nr. 181/2020, prin care se extinde posibilitatea eșalonării pe 12 luni a obligațiilor fiscale restante prin depunerea unei cereri până la finele anului, implicând și plata unei dobânzi de circa 3,65% pe an. 43 Menținute la nivelul avut în vedere la cea de-a doua rectificare bugetară. 38  cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015, majorarea fondurilor europene pentru agricultură cu 1,1 mld. lei, sumele din fonduri structurale și de coeziune fiind diminuate cu circa 0,3 mld. lei. ➢ Venituri fiscale: -1,3 mld. lei, din care: impozit pe profit, -0,8 mld. lei (diminuarea sumelor anticipate de ANAF a se recupera din sumele amânate la plată aferente acestei categorii); impozit pe salarii și venit: +0,27 mld. lei; impozite și taxe pe proprietate: -0,3 mld. lei; TVA: +0,4 mld. lei; accize: -0,6 mld. lei; taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -0,04 mld. lei, fiind menținută estimarea de încasare a 2,5 mld. lei din vânzarea licențelor de tip 5G de către ANCOM. ➢ Contribuții de asigurări: +0,3 mld. lei, în linie cu execuția bugetară la zi, dar și cu luarea în considerare a sumelor recuperate din obligațiile bugetare amânate la plată potrivit estimării ANAF (circa 1,9 mld. lei), asupra cărora CF și-a exprimat deja rezervele, apreciind drept probabilă apariția unui gol important de venituri la această categorie. ➢ Venituri nefiscale: -0,87 mld. lei, în linie cu execuția bugetară la zi. Având în vedere modificarea substanțială a prevederilor schemei de amânare la plată a obligațiilor bugetare restante ale agenților economici comparativ cu varianta existentă la rectificarea din august și faptul că organizarea licitației pentru închirierea benzilor de frecvență 5G părea puțin probabil să se finalizeze până la sfârșitul anului, CF a estimat drept probabilă materializarea unui gol total de încasări în anul 2020 (din venituri fiscale, contribuții de asigurări plus alte venituri) de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (0,65%-0,75% din PIB). Majorarea cheltuielilor bugetare (nete de swap) cu 0,8 mld. lei a fost rezultatul suplimentării cheltuielilor cu asistența socială (+2,5 mld. lei), alte transferuri (+2,1 mld. lei 44 ) și bunuri și servicii (+1 mld. lei,) compensate parțial de reducerea cheltuielilor de capital (-2,6 mld. lei), a celor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1,4 mld. lei) și a fondului de rezervă (-1 mld. lei)45. De notat că din majorarea cheltuielilor cu asistența socială, două treimi (1,8 mld. lei) au fost alocate bugetului asigurărilor sociale de stat, ca urmare a necesarului suplimentar relevat de execuția bugetară pe primele 9 luni, CF solicitând investig