Raportul anual al Consiliului Fiscal

relansării activității economice pe parcursul anului 2021. Evoluția acestor agregate a fost contrabalansată parțial de dinamica altor transferuri (+0,4 pp, pe fondul creșterii contribuției României la bugetul UE și a sumelor pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate proiectelor de investiții), a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2014-2020 (+0,2 pp, pe fondul intensificării absorbției de fonduri europene) și a cheltuielilor cu dobânzile (+0,2 pp, în contextul creșterii volumului de datorie publică și a înăspririi treptate a climatului pe piețele financiare internaționale). Pe de altă parte, celelalte agregate de cheltuieli au înregistrat modificări marginale ale ponderii în PIB față de execuția anului 2020.

În raport cu alocările stabilite prin proiectul de buget pe anul 2021, cheltuielile bugetare s-au situat la un nivel net superior, fiind mai ridicate cu 14,9 mld. lei (+3,4%), respectiv cu 1,3 pp din PIB, depășiri ale sumelor bugetate inițial fiind consemnate la nivelul majorității agregatelor de cheltuieli: bunuri și servicii (+0,7 pp), asistență socială (+0,4 pp), cheltuieli de capital (+0,3 pp), cheltuieli de personal (+0,2 pp), subvenții (+0,1 pp), alte transferuri (+0,1 pp), alte cheltuieli (+0,1 pp) și dobânzi (+0,1 pp). Trebuie menționat că, deși rectificările bugetare operate pe parcursul anului 2021 au consemnat o amplă revizuire în sus a veniturilor, acestea au fost alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli fiind chiar consemnate creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare. Chiar dacă inflația mai ridicată, cheltuielile medicale suplimentare destinate luptei cu pandemia COVID-19 și necesitatea de a reacționa în fața situației de pe piața energiei, au justificat parțial suplimentarea cheltuielilor bugetare, derapajul înregistrat a fost alimentat și de incapacitatea de a ține sub control cheltuielile. Această situație este cu atât mai problematică, cu cât majorările au avut loc la nivelul unor categorii de cheltuieli permanente,

care se vor regăsi și în anii ce vin. Principala categorie de cheltuieli care a înregistrat o neîndeplinire a nivelurilor prevăzute în bugetul pe anul 2021 este reprezentată de proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2014-2020 (-0,6 pp), situație nefavorabilă cauzată de o absorbție mai redusă a fondurilor europene comparativ cu planificarea inițială.

Similar anilor anteriori, și în anul 2021 analiza execuției trimestriale a cheltuielilor BGC 46 arată o concentrare a acestora în ultimul trimestru, ponderea trimestrului IV în total an fiind în creștere comparativ cu anul 2020 (31,5% față de 30,5%). Astfel, cheltuielile totale în trimestrul IV 2021 au însumat aproximativ 145 mld. lei (comparativ cu 129,4 mld. lei în trimestrul IV din 2020, respectiv o majorare cu circa 12%), fiind superioare cu 38,8% nivelului din trimestrul precedent (față de o majorare cu 24,9% a cheltuielilor efectuate în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din anul 2020).

Analizând evoluția structurii cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2021 față de trimestrul precedent se remarcă accelerarea de proporții a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+180,5%, respectiv o contribuție de 32,4% din creșterea totală trimestrul IV/III), a cheltuielilor de capital (+183,7%, respectiv o contribuție de 27,1% din creșterea totală trimestrul IV/III), a cheltuielilor cu bunuri și servicii (+44%, respectiv o contribuție de 16,3% din creșterea totală trimestrul IV/III) și a altor transferuri (+73,3%, respectiv o contribuție de 9,3% din creșterea totală trimestrul IV/III). Celelalte categorii de cheltuieli bugetare au avut o contribuție însumată de doar 14,9%

46 Inclusiv schema tip swap.

56