Raportul anual al Consiliului Fiscal

Pentru a reflecta mai fidel dinamica CAS pe parcursul perioadei 2018-2021, în tabelul de mai jos se regăsește seria ajustată a acestui agregat bugetar45, precum și seria sa brută obținută prin eliminarea ajustărilor referitoare la schemele de compensare de tip swap și la transferurile către Pilonul II:

                                Tabelul 6: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei)
                                          Execuție 2018 Execuție 2019 Execuție 2020 Execuție 2021
 Seria ajustată                      1         98.101,1     111.473,5     112.250,7     127.493,4
 Swap                                2            490,9         464,3         552,4         396,6
 Pilon II                            3          7.717,8       8.487,3       8.912,2       9.768,6
 Seria brută*                     4=1-2+3     105.327,9     119.496,5     120.610,5     136.865,4
 *din care titluri
                                                       55,0            668,0             537,9         461,5
 executorii
Sursa: APAPR, MF, calcule Consiliul Fiscal

Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2021 veniturile din CAS au fost în cuantum de aproape 137 mld. lei, depășind încasările din anul 2020 cu 13,5% (+16,3 mld. lei), dinamica fiind ușor mai lentă decât creșterea veniturilor CAS din execuția bugetară (+13,6%), deoarece seria brută include și transferurile către Pilonul II care au avut un avans mai redus (+9,6%). Eliminând impactul titlurilor executorii din seria brută, încasările din CAS au crescut în 2021 față de anul precedent cu circa 13,6% (+16,3 mld. lei) pe fondul diminuării marginale a plăților aferente acestei categorii.

II.5. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap (în sumă de 0,66 mld. lei), au consemnat un avans de 8,4% comparativ cu anul anterior (+35,7 mld. lei), ajungând la sfârșitul anului 2021 la aproape 459 mld. lei. În condițiile creșterii semnificative a PIB nominal (+11,6%, pe fondul unui deflator de 5,4%), ponderea cheltuielilor bugetare în PIB s-a diminuat cu circa 1,1 pp, respectiv de la 40% la 38,9% din PIB. Dintre agregatele de cheltuieli care au înregistrat o dinamică ascendentă se disting transferurile între unități ale administrației publice (+113,7%), alte transferuri (+33,5%), dobânzi (+23,9%), proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2014-2020 (+19%), bunuri și servicii (+12,5%), asistență socială (+6,3%) și subvenții (+6,2%). Pe de altă parte, unele agregate de cheltuieli au înregistrat o dinamică descendentă, printre acestea fiind proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-44,5%), cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (- 9,4%), respectiv plățile efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-7%).

Diminuarea ponderii cheltuielilor bugetare în PIB a fost determinată în principal de scăderea ponderii cheltuielilor curente (-0,8 pp) și a cheltuielilor de capital (-0,3 pp). La nivelul cheltuielilor curente, cele mai ample reduceri ale ponderii în PIB au fost consemnate de cheltuielile de personal (-0,9 pp) și de cele cu asistența socială (-0,6 pp) care au înregistrat rate de creștere inferioare PIB nominal în contextul

45 Preluată din execuția bugetară a fiecărui an.

55