Raportul anual al Consiliului Fiscal

(+0,2 pp), sume primite de la UE (+0,1 pp), respectiv venituri nefiscale (-0,1 pp). Așa cum s-a menționat mai sus, trebuie avut în vedere că execuția cash a veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări sociale, aferente anului 2021, a fost influențată în mod favorabil de recuperarea obligațiilor amânate la plată de agenții economici în anul anterior. Acest surplus de venituri, cu impact semnificativ asupra execuției bugetare aferente anului 2021, are un caracter excepțional și temporar, astfel că nu este de așteptat ca evoluții similare să survină și în anii următori.

Veniturile fiscale au înregistrat creșteri la nivelul majorității agregatelor componente, cele mai ample fiind consemnate în cazul veniturilor din: TVA (+1 pp, și pe fondul creșterii consumului final al gospodăriilor populației cu 13,9%), impozitul pe profit (+0,2 pp), taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (+0,1 pp), și impozitul pe salarii și venit (+0,1 pp, susținute de dinamica pozitivă a câștigului salarial mediu brut și a numărului mediu de salariați, acești factori exercitând un impact favorabil și asupra încasărilor din contribuții de asigurări sociale). În ceea ce privește veniturile nefiscale (-0,1 pp), scăderea ponderii acestora în PIB reflectă o dinamică mai rapidă a PIB nominal (care a crescut cu 11,6%, pe fondul unui deflator de 5,4%) față de dinamica acestui agregat bugetar care s-a majorat cu 1,6 mld. lei, reprezentând un avans de doar 6,6%. Nu în ultimul rând, evoluția sumelor primite de la UE reflectă, în afară de sumele destinate luptei cu pandemia COVID-19, și impactul fondurilor destinate agriculturii 40 și prefinanțările acordate sectorului neguvernamental care nu reprezintă venituri efective ale administrației publice. Astfel, sumele aferente cadrului financiar 2014-

2020 s-au majorat cu circa 5,9 mld. lei față de anul 2020 (creșterea fiind de aproximativ 5 mld. lei dacă se elimină impactul fondurilor destinate agriculturii), în timp ce absorbția efectivă de fonduri structurale, calculată pe baza rambursărilor CE, a avansat cu aproape 13,9 mld. lei41.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate în anul 2021, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au consemnat o creștere de amploare, cu 14,9 mld. lei (reprezentând +1,3 pp din PIB). Această evoluție favorabilă s-a datorat unor depășiri semnificative ale proiecțiilor inițiale în cazul veniturilor fiscale (+1,5 pp) și al contribuțiilor de asigurări (+0,6 pp), contrabalansate parțial de minusurile înregistrate la sumele primite de la UE (-0,8 pp) și venituri nefiscale (-0,1 pp). Trebuie menționat că depășirea țintelor de încasări propuse prin proiectul de buget se datorează, în principal, următorilor factori: evoluțiile macroeconomice mai favorabile decât cele anticipate la momentul elaborării proiectului de buget și comportamentul firmelor care au rambursat într-o proporție însemnată impozitele și taxele amânate la plată în anul 2020, peste nivelul estimat în bugetul inițial.

În cazul veniturilor fiscale, situarea peste proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din: TVA (+0,8 pp), impozit pe profit (+0,2 pp), impozit pe salarii și venit (+0,2 pp, acest agregat beneficiind și de o evoluție mai favorabilă a pieței muncii în raport cu estimările inițiale), accize (+0,1 pp) și alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+0,1 pp), în timp ce ținta pentru încasările din taxa pe utilizarea bunurilor,

40 Sume acordate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). 41 Conform stadiului absorbției la 31 decembrie 2020, respectiv la 31 decembrie 2021, publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

47