Raportul anual al Consiliului Fiscal

deviație de 1,8 pp de la obiectivul pe termen mediu38. Procesul de consolidare este susținut, în viziunea MF, pe partea de venituri prin creșterea eficienței colectării și accelerarea absorbției fondurilor europene (din CFM și PNRR), iar pe partea de cheltuieli prin înghețarea majorității salariilor din sectorul public și prin ritmuri de creștere în termeni nominali inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și cele cu asistența socială. Totodată, este de remarcat că procesul de consolidare bugetară pe termen mediu este proiectat în mod substanțial pe partea de cheltuieli.

În analizele sale, CF a subliniat situația fiscală deosebit de dificilă în care se află România, ilustrată prin nivelul insuficient al veniturilor bugetare în raport cu cheltuielile, precum și prin mărimea deficitului structural și a deficitelor externe. Dat fiind contextul internațional complicat și suprapunerea de crize cu care se confruntă atât România, cât și UE, este nevoie de o combinație de măsuri macroeconomice care să încerce să evite intrarea în recesiune , ceea ce implică implementarea graduală a procesului de consolidare bugetară. CF a subliniat că această consolidare nu poate fi realizată numai pe latura cheltuielilor bugetare deoarece domenii critice (precum sănătatea publică și educația) sunt în mod cronic sub-finanțate, conflictul militar de la granițe reclamă creșterea cheltuielilor de apărare și securitate, iar impactul schimbărilor climatice și tranziția energetică necesită întărirea capacității de intervenție a statului în momente foarte complicate.

Astfel, consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poată face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare. În acest sens, CF apreciază că România poate obține un spor considerabil de venituri bugetare printr-o colectare mai bună și prin reducerea multitudinii de excepții și portițe existente în regimul fiscal actual39.

III.4. Veniturile bugetare Veniturile BGC, nete de impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap (în sumă de 0,66 mld. lei), au crescut în anul 2021 cu 17,9% (+57,5 mld. lei) față de anul precedent sub impactul a doi factori principali: recuperarea obligațiilor bugetare aferente anului 2020 care fuseseră amânate la plată de agenții economici și redresarea cadrului macroeconomic, PIB real înregistrând un ritm de creștere de 5,9%. Astfel, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de aproape 379 mld. lei (reprezentând circa 32,1% din PIB) ce consemnează o creștere cu 1,7 pp față de nivelul de 30,4% din PIB înregistrat în anul 2020. Această evoluție a fost determinată în principal de creșterea ponderii veniturilor fiscale (+1,5 pp), celelalte categorii înregistrând modificări mai reduse: contribuții de asigurări sociale

38 Conform Programului de Convergență 2022-2025. 39 Pentru o analiză mai aprofundată privind necesitatea creșterii veniturilor fiscale în România și căutarea de soluții pentru atingerea acestui deziderat, poate fi consultat studiul „Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – Necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României” realizat de un Grup de lucru sub coordonarea Consiliului Fiscal (http://www.consiliulfiscal.ro/Analiza_sistem_fiscal_RO.pdf).

46