Raportul anual al Consiliului Fiscal

dezavantaje, cel mai important fiind legat de incertitudinile asociate estimării acestuia. Astfel, valoarea soldului structural este dependentă de nivelul deviației PIB, aceasta fiind calculată în raport cu nivelul PIB potențial - o mărime neobservabilă deseori supusă unor revizuiri mai mult sau mai puțin semnificative, în funcție de actualizarea datelor statistice şi metodologia folosită. De exemplu, estimarea deviației PIB pentru România, prezentată în Raportul anual al CF pe anul 2020, a fost revizuită de la 1,59% pentru 2019, -5,34% pentru 2020 și -3,64% pentru anul 2021 (AMECO, mai 2021) la 2,04% pentru 2019, -4,76% pentru 2020 și -2,52% pentru anul 2021 (AMECO, iunie 2022).

Evoluția deficitului structural, impulsului fiscal și excesului de cerere (prezentată în Graficul 4) ilustrează cum în perioada 2003-2021 România a practicat preponderent o politică fiscal-bugetară prociclică34. Politica discreționară de stimulare intensă, dar inutilă și contraproductivă a economiei în perioada de expansiune pre-criză (2006-2008), respectiv de frânare în perioada când a operat sub potențial (2010- 2015), a contribuit la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic prin caracterul său pro-ciclic pronunțat, acțiunea automată, benefică și stabilizatoare a stabilizatorilor automați fiind astfel anulată.

Graficul 4: Deficitul structural, impulsul fiscal şi excesul de cerere

Sursa: AMECO, calcule Consiliul Fiscal

În perioada 2010-2015, deficitul bugetar structural s-a redus de la 9% din PIB potențial în anul 2009 la 0,3%, cu un ritm mediu de ajustare de 1,5 pp pe an. Nivelul de pornire fiind foarte ridicat în raport cu constrângerile de finanțare, s-a impus adoptarea rapidă a unor măsuri radicale în anii 2010 și 2011,

34 Exceptând anii 2005, 2009, 2016 și 2020.

44