Raportul anual al Consiliului Fiscal

pandemiei COVID-19 mai redusă comparativ cu anul 2020 reprezenta o sursă de ajustare a deficitului bugetar (cu cca. 0,4% din PIB); ➢ evaluarea MF pentru veniturile bugetare aferente anului 2021 era considerată drept conservatoare, respectiv un cuantum al obligațiilor bugetare amânate la plată în anul 2020 și recuperate în 2021 mai mic comparativ cu cel estimat de CF pe baza datelor transmise de MF cu cca 5,5 mld. lei; ➢ CF considera că eventuala materializare a unor venituri suplimentare în 2021 ar trebui utilizată exclusiv pentru reducerea deficitului bugetar, ușurând efortul de consolidare din anii următori; 13 Ultimele date pentru PIB publicate de Eurostat (aprilie 2021) indică un deficit cash de 9,61% din PIB pentru 2020. 14 Declanșată în aprilie 2020 urmare a depășirii în anul 2019 a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar exprimat în standarde europene. 15 Calendarul este stabilit de CE în cadrul PDE, în condițiile suspendării regulilor fiscale la nivelul UE în perioada 2021-2023. 16 http://consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20buget%202021%20si%20SFB.pdf. 29  ➢ CF considera drept fezabilă atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât și celei europene; ➢ CF evalua corecția graduală a deficitului bugetar pe termen mediu ca fiind o atitudine rațională ce permite consolidarea revenirii economiei; cu toate acestea, reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale cu 4,4 pp din PIB pe termen mediu (2022-2024) aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare (cheltuieli de personal, cu bunuri și servicii și cu asistența socială) era apreciată de CF ca nerealistă; ➢ CF considera drept insuficient ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să aibă în vedere doar restructurarea cheltuielilor bugetare, iar veniturile bugetare să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023, având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale; ➢ CF a menționat drept posibile surse de creștere a veniturilor bugetare pe termen mediu: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenței fiscale neloiale și a optimizării ratelor de impozitare/taxare. 2. Cele două rectificări bugetare din cursul anului 2021 Prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 97/2021) s-a caracterizat prin amploarea fără precedent în istoria rectificărilor bugetare din trecutul recent a majorărilor operate la nivelul veniturilor și cheltuielilor totale ale BGC (+17,2 mld. lei, respectiv, +21,0 mld. lei), Deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 3,8 mld. lei peste ținta inițială, iar ca procent în PIB de 7,13%, ușor sub nivelul din construcția bugetară inițială (7,16% din PIB), pe fondul majorării proiecției PIB cu 58,1 mld. lei. Revizuirea de proporții a veniturilor bugetare a avut două surse principale: încorporarea recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri neluate în considerare în bugetul inițial și revizuirea favorabilă a cadrului macroeconomic – creștere economică fiind estimată la 7% față de prognoza inițială de 4,3%. Pe categorii de venituri, estimările din bugetul inițial, considerând valori nete de swap17, au fost majorate semnificativ la nivelul: ➢ Veniturilor fiscale, cu 9,8 miliarde lei, pe fondul unor realizări peste așteptările inițiale în primul semestru al anului (confirmând estimările Consiliului Fiscal din Opinia sa privind bugetul inițial), majorării semnificative a indicatorilor macroeconomici care fundamentează baza de impozitare a principalelor categorii de impozite și taxe, precum și din recuperarea unor sume de încasat în contul anului 2020 urmare a apelului la facilitatea de amânare la plată a obligațiilor către BGC ale agenților economici. Din acestea au fost majorate estimările pentru: încasările din impozitul pe profit (+0,9 mld. lei); din impozitul pe salarii și venit (+1,3 mld. lei); din TVA (+4,4 mld. lei și din accize (+1,6 mld. lei); 17 Majorate cu 413,8 mil. lei comparativ cu estimarea din bugetul inițial. 30  ➢ Contribuțiilor de asigurări, cu 3,9 mld. lei (din care 3,6 mld. lei prin considerarea sumelor recuperate din obligațiile bugetare amânate la plată). ➢ Veniturilor nefiscale, cu 0,9 mld. lei prin încorporarea sumelor suplimentare aferente certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate proiectelor de investiții 18. Au fost majorate sumele primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +2,25 mld. lei, în principal prin creșterea estimărilor pentru sumele care tranzitează bugetul general consolidat destinate pre-finanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene (+1 mld. lei), sumele aferente fondurilor europene pentru agricultură (+ 0,76 mld. lei), și a celor din fonduri structurale și de coeziune (+0,5 mld. lei). CF a apreciat drept plauzibilă prognoza pentru majoritatea veniturilor fiscale și a contribuțiilor sociale (considerată în linie cu cadrul macroeconomic actualizat), mai puțin cea pentru sumele provenind din închirierea benzilor de frecvență (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB), prin prisma existenței unor riscuri relevante ca acestea să nu se materializeze. De asemenea, CF a subliniat caracterul temporar al cuantumului ridicat al sumelor recuperate din impozitele anului anterior amânate la plată de agenții economici (circa 10 mld. lei încasate în contul anului 2021), care nu se va mai regăsi în anii următori. Revizuirea cheltuielilor totale a marcat o creștere de proporții (+21 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, următoarele categorii de cheltuieli fiind majorate: ➢ Cheltuieli de personal, cu 1,7 mld. lei, destinate plății cadrelor medicale din linia întâi în lupta cu pandemia COVID-19, primele acordate acestora fiind finanțate prin fonduri europene. ➢ Bunuri și servicii, cu 3,9 mld. lei, CF apreciind că majorarea substanțială a fost doar parțial justificată de inflația mai ridicată sau necesitățile suplimentare pentru lupta cu pandemia. ➢ Alte transferuri: +3,9 mld. lei (din care +2 mld. lei aferente certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate proiectelor de investiții, +0,7 mld. lei pentru reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare utilizate pentru acordarea unei finanțări sub formă de grant Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A, +0,6 mld. lei suplimentarea contribuției României la bugetul UE, +0,5 mld. lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat). ➢ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2014-2020: +2,4 mld. lei. ➢ Asistență socială +1,2 mld. lei, ca urmare a suplimentării sumelor aferente bugetului asigurărilor pentru șomaj (+0,6 mld. lei) și fondului național unic de asigurări de sănătate (FNUASS +0,8 mld. lei). Dată fiind execuția bugetară la zi, CF aprecia drept insuficientă această revizuire, și identifica un necesar suplimentar de circa 3,5 mld. lei sau 0,3% din PIB (din care, 2 mld. lei la bugetul de stat). ➢ Cheltuieli de capital cu 5,8 mld. lei. Din această suplimentare, unităților administrativ teritoriale (UAT) le-au revenit 3,9 mld. lei, din care 2 mld. lei pentru PNDL1 și PNDL2, CF exprimându-și rezerve în privința modului de alocare a acestor resurse. 18 Acestea având impact simetric și asupra cheltuielilor bugetare la categoria alte transferuri. 31 CF a notat în Opinia sa manifestarea unui derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept cauze principale, pe lângă creșterea peste așteptări a prețurilor unor bunuri și servicii, incapacitatea de a ține sub control cheltuielile curente și o sub-bugetare în construcția bugetară inițială. Considerând stringența consolidării bugetare, CF își exprima îngrijorarea relativ la amânarea traiectoriei agreate cu CE privind reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB în anul 2024 prin construcția bugetară propusă la rectificare prin care venituri în mare parte fără caracter permanent, finanțau, într- o proporție importantă, cheltuieli bugetare permanente, cu potențialul de a accentua riscurile aferente sustenabilității poziției fiscale a sectorului public. În condițiile evoluției mai favorabile a economiei și a cuantumului mai ridicat comparativ cu proiecția inițială a veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim și realizabil al țintei de deficit bugetar ar fi trebuit să fie, în opinia CF, semnificativ sub 7% din PIB - în jurul valorii de 6,5% din PIB. A doua rectificare bugetară19 (aprobată prin OUG nr. 122/2021), a majorat comparativ cu parametrii bugetari aprobați la prima rectificare, atât veniturile cât și cheltuielile totale ale BGC 20 cu 5,2 mld. lei, respectiv, cu 6,3 mld. lei, deficitul bugetar adâncindu-se cu încă 1,1 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul estimat al deficitului bugetar a fost menținut la 7,13% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 15,4 mld. lei peste nivelul avut în vedere anterior. Revizuirea în sus a veniturilor bugetare totale a fost efectul atât al majorării prognozei pentru PIB nominal pe seama majorării deflatorului PIB21, cât și a rambursării de către firme a impozitelor și taxelor amânate la plată în anul anterior substanțial peste nivelul estimat cu ocazia primei rectificări operate în luna august. În structura veniturilor totale ale BGC, revizuiri pozitive ale estimărilor anterioare au fost operate la cvasitotalitatea veniturilor dependente de dinamica PIB nominal, evoluții de sens contrar înregistrându- se în cazul sumelor provenind din fonduri europene și al celor având drept sursă închirierea benzilor de frecvență 5G, după cum urmează: ➢ Veniturile fiscale au fost majorate cu 6,1 miliarde lei (+3,4%), din care: impozit pe profit +1,75 mld. lei, în linie cu execuția pe primele 10 luni), impozit pe salarii și venit (+0,6 mld. lei, în linie cu noua prognoză privind evoluția numărului mediu de salariați din economie și a câștigului salarial mediu brut, precum și a sumelor amânate la plată și recuperate în contul anului precedent), alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (+0,2 mld. lei); TVA (+5 mld. lei, în linie cu încasările pe primele zece luni, pe fondul unei dinamicii mai favorabile a consumului în termeni nominali, cât și recuperării unei părți însemnate din sumele amânate la plată), impozite și taxe pe 19 Propunerea de rectificare a fost transmisă CF în data de 24 noiembrie 2021, pentru care CF a emis în regim de urgență o Opinie preliminară (26 noiembrie 2021, http://www.consiliulfiscal.ro/Opiniei%20preliminara%20CF%20rectificare%202%202021.pdf). Deoarece între forma publicată în MO și cea trimisă inițial erau diferențe, la cererea CF, MF a completat și actualizat setul de informații, CF emițând o Opinie completă și actualizată în data de 7 decembrie 2021 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20rectificare%202%202021.pdf). 20 Sumele aferente schemei de compensare în lanț a arieratelor către BGC de tip swap, cu impact simetric pe venituri și cheltuieli au fost menținute la același nivel ca la prima rectificare (1,26 mld. lei). 21 De la 4% estimat în august la 5,4% ca efect al creșterii peste anticipări a prețurilor la nivelul întregii economii – mai ales la energie electrică, gaze naturale și combustibili. 32  proprietate (+0,25 mld. lei). Reduceri au fost operate la nivelul taxei pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ( -2,1 mld. lei22) prin eliminarea veniturilor aferente valorificării frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G (-2,5 mld. lei, confirmând rezerva exprimată de CF în august) compensată în mică măsură de majorarea veniturilor din taxe pentru jocurile de noroc (+0,2 mld. lei). ➢ Contribuții de asigurări: +1,1 mld. lei, CF considerând majorarea în linie cu reevaluarea cadrului macroeconomic și încasările la zi, inclusiv o realizare a sumelor estimate a fi recuperate în contul anului trecut. ➢ Venituri nefiscale: +1,3 mld. lei, la nivelul veniturilor din dividende și vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, conform Memorandumului nr. 679681/202123. ➢ Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -3,4 mld. lei, din care sumele din fonduri structurale și de coeziune au fost reduse cu circa 2,3 mld. lei (confirmând rezerva exprimată de CF în Opinia cu privire la prima rectificare). Consiliul Fiscal a apreciat în Opinia privind cea de a doua rectificare că noul nivel al veniturilor era compatibil cu ultima prognoză macroeconomică a CNSP și cu execuția bugetară, dar a subliniat caracterul temporar al unei mari părți a încasărilor din primele 10 luni, determinat de o dinamică ciclică favorabilă a economiei și de o încasare peste așteptări a sumelor recuperate din impozitele și taxele aferente anului anterior amânate la plată de către agenții economici. Cheltuielile bugetare au fost majorate cu 6,3 mld. lei comparativ cu parametrii aprobați la prima rectificare, în principal datorită suplimentărilor de cheltuieli curente (în special la agregatele: bunuri și servicii și asistență socială, confirmând avertizarea CF din august privind subevaluarea acestora), parțial compensate de diminuarea cheltuielilor de investiții. Au fost operate următoarele revizuiri comparativ cu estimările anterioare : ➢ Cheltuieli de personal: +1,2 mld. lei, în principal pentru plata drepturilor de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești pentru personalul din sistemul judiciar. ➢ Bunuri și servicii: +3,1 mld. lei. CF a notat în Opinia privind cea de a doua rectificare că majorarea, deși justificată parțial de inflația mai ridicată comparativ cu estimarea inițială pentru anul 2021 și de necesitățile suplimentare pentru lupta cu pandemia (+1,8 mld. lei pentru FNUASS), reflecta concretizarea riscurilor semnalate anterior, fiind și consecința lipsei unui control adecvat al cheltuielilor cu bunuri și servicii. 22 Această nerealizare de venituri în 2021 va afecta în mică măsură execuția bugetară potrivit metodologiei ESA2010, conform căreia veniturile asociate închirierii benzilor de frecvență sunt distribuite pe întreaga durată a contractelor. 23 Prin care s-a aprobat repartizarea a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat; din acestea, conform MF, 0,9 mld. lei reprezentau dividende de plătit de către CEC. 33  ➢ Dobânzi: +1,5 mld. lei, pe fondul creșterii datoriei publice și a ratelor de dobândă la împrumuturi noi. ➢ Subvenții: +1,1 mld. lei, în principal sub efectul schemelor de sprijin introduse ca răspuns la evoluțiile de pe piața energiei. ➢ Asistență socială: +3,6 mld. lei. confirmând evaluările CF din Opinia asupra primei rectificări bugetare care identificau un necesar suplimentar de circa 3,5 mld. lei pentru acest agregat. Au fost suplimentate: bugetul de stat (+2,4 mld. lei) pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze potrivit schemelor adoptate, plata unor drepturi de asistență socială24, bugetul asigurărilor sociale de stat (+0,5 mld. lei, necesar suplimentar de fonduri pentru plata pensiilor), bugetele unităților administrativ-teritoriale (+0,4 mld. lei) și FNUASS (+0,2 mld. lei). ➢ Cheltuieli de capital: -1,2 mld. lei. Au fost reduse sumele alocate instituțiilor finanțate integral/parțial din venituri proprii (-0,8 mld. lei) și unităților administrativ-teritoriale (-0,6 mld. lei), contrabalansate într-o mică măsură de majorarea sumelor alocate C.N.A.I.R. ➢ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: -3,6 mld. lei, din care cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri structurale și de coeziune (-2,5 mld. lei, incluzând o diminuare a cofinanțării naționale cu 0,2 mld. lei). Cheltuielile destinate investițiilor publice, din surse interne și externe, au fost diminuate cu 3,4 mld. lei față de nivelul estimat la prima rectificare, în principal prin reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-2,25 mld. lei). CF a remarcat cu această ocazie, că nivelul în continuare ridicat al investițiilor din noul program ar fi impus creșterea acestora în ultimele 2 luni ale anului cu o med