Raportul anual al Consiliului Fiscal

rmeni nominali și +16,6% în termeni reali), cât și în valută (+12,8%, echivalentul a +4,3% în termeni reali). Rata creditelor neperformante a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 3,34% în decembrie 2021, față de 3,71% în decembrie 2020. Gradul de acoperire cu provizioane a ajuns la finalul anului 2021 la 66,1% de la 62,75% în 2020 – cu mult peste nivelul mediu european de 44,5%. De asemenea, din punct de vedere macroprudențial se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate situându-se, la finele lui 2021, la 238,8%. Totodată, raportul credite pe depozite pentru populație și societăți nefinanciare s-a plasat la aproximativ 64% - reliefând probleme în absorbția creditului atât la nivelul firmelor, cât și la nivelul gospodăriilor. Pentru companii, factorul generator sunt problemele de decapitalizare ale sectorului real, ce conduc și la lipsa agenților economici bancabili din economie (doar aproximativ 9,2 mii din aproximativ 700 mii firme). La nivelul gospodăriilor, raportul puternic subunitar între credite și depozite, reflectă, de asemenea, și inegalitatea ridicată în privința veniturilor – una din cele mai ridicate din UE – care reduce și ea apetența pentru credite bancare, precum și bonitatea potențialilor debitori. În anul 2021 datele privind piața muncii evidențiau un număr mediu de salariați ce a crescut ușor la 510510 mii persoane (+1,5% față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM ce a scăzut, cu 0,5 pp față de anul 2020, la 5,6%. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 5.577 lei 11 (+7,0% față de anul 2020). Câștigul salarial mediu net a fost de 3.448 lei (+7,2% față de anul precedent), iar câștigul salarial real a înregistrat o creștere cu 2%, în condițiile unei inflații medii anuale de 5,1%. Având în vedere obligația Consiliului Fiscal de a include în raportul său anual o evaluare ex post a prognozelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară care face obiectul raportului (conform art. 61 al LRFB), Tabelul 1 prezintă principalele prognoze macroeconomice din SFB 2021-2023 în comparație cu valorile realizate efectiv la nivelul anului 2021, conform celor mai recente 9 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 10 Conform prognozei de primăvară a CNSP din aprilie 2022. 11 Conform prognozei de primăvară a CNSP din aprilie 2022. 24 date disponibile. Este de subliniat că acuratețea prognozei din SFB trebuie evaluată și având în vedere circumstanțele excepționale ale perioadei post-pandemice. Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2021 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2021-2023 Efectiv 2021 modificare procentuală față de anul anterior, % Produsul intern brut Produsul Intern Brut (mil. lei) 1.116.837 1.181.917,9 Produsul Intern Brut real 4,3 5,9 Deflatorul PIB 2,8 5,4 Utilizarea PIB Consumul final 3,5 6,6 Cheltuiala pentru consumul privat 3,7 7,9 Cheltuiala pentru consumul guvernamental 3,0 0,4 Formare brută de capital fix 6,5 2,3 Exporturi de bunuri și servicii (volum) 8,1 12,5 Importuri de bunuri și servicii (volum) 10,6 14,6 Rata inflației Decembrie 2021 2,5 8,2 Medie anuală 2,4 5,1 Piața muncii Rata șomajului BIM (sf. per.) 4,5 5,6 Număr mediu salariați 1,3 1,5 Câștigul salarial mediu net 4,5 7,2 Sursa: CNSP, Eurostat, MF 25  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2021 III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2021 După ce anul 2020 a consemnat o adâncire substanțială a deficitului bugetar până la nivelul de 9,8% din PIB în standarde cash, respectiv 9,4% din PIB conform metodologiei ESA 2010 (pe fondul efectelor generate de pandemia COVID-19 care au determinat o contracție cu 3,9% a PIB real), anul 2021 a ridicat provocări importante pentru politica fiscal-bugetară din România având în vedere necesitatea stringentă de a iniția o corecție macroeconomică pentru a controla deficitele din anii următori. În continuare vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare din anul 2021, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport: • Construcția bugetului pentru anul 2021 și traiectoria ulterioară de corecție a deficitelor (cash, ESA, structural) proiectată prin SFB 2021-2023 au semnalat, în opinia de la acel moment a CF, o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare și intrarea într-o altă filozofie de construcție a bugetului din perspectiva sustenabilității finanțelor publice. Astfel, proiectul de buget pe anul 2021 prevedea o țintă de deficit de 7,16% din PIB potrivit metodologiei cash (-2,6 pp față de anul anterior), respectiv de 8,23% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (-1,2 pp față de anul anterior). Reducerea proiectată a deficitului era sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepțional: sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenții economici și preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvență 5G. Acest elemente nu reprezintă însă măsuri de ajustare structurală, justificând reducerea de mai mică amploare a deficitului calculat conform metodologiei europene. La acel moment, CF a apreciat drept fezabilă atingerea țintei de deficit și a recomandat ca eventuala materializare a unor venituri suplimentare să fie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar, ușurând efortul de consolidare din anii următori. • Analiza proiecției bugetare pe termen mediu a relevat că traiectoria de ajustare a deficitului era preconizată să se realizeze aproape exclusiv pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiind prognozate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023. În acest context, CF a avertizat că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este dificil de realizat în absența creșterii semnificative a veniturilor. • Prima rectificare bugetară pe anul 2021 a ajustat marginal proiecția deficitului cash la nivelul de 7,13% din PIB în condițiile unei revizuiri de amploare a veniturilor bugetare (+17,6 mld. lei, pe fondul încorporării recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri și a revizuirii favorabile a cadrului macroeconomic) contrabalansate de o majorare de proporții a cheltuielilor bugetare (+21,4 mld. lei, exprimând în fapt incapacitatea de a ține cheltuielile sub control, o sub-bugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat). Această rectificare bugetară este singulară în istoria celor evaluate de CF prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor și cheltuielilor bugetare, fiind de subliniat că sume mai mari decât sporul veniturilor programate au fost alocate 26  cheltuielilor. CF a apreciat că prima rectificare din anul 2021 a slăbit procesul de consolidare bugetară în condițiile în care o parte a surplusului de venituri era temporară (în special cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte era datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, acest surplus de venituri fiind redirecționat pentru finanțarea într-o proporție importantă a majorărilor de cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilității procesului de consolidare bugetară și a poziției fiscale a sectorului public. • Cea de a doua rectificare bugetară din anul 2021 a avut loc în condiții mai complicate decât cele anticipate anterior determinate de încetinirea puternică a dinamicii economiei, manifestarea unui puseu inflaționist (cauzat de șocul prețurilor la energie și dereglări în lanțurile de aprovizionare), precum și de recrudescența pandemiei. Această rectificare a consemnat o nouă revizuire ascendentă a veniturilor bugetare (+5,2 mld. lei, ca urmare a majorării peste așteptările anterioare a prognozei PIB nominal și a comportamentului firmelor care au rambursat într-o proporție însemnată impozitele și taxele amânate la plată în anul anterior), contrabalansată de majorări și mai ample ale cheltuielilor bugetare (+6,3 mld. lei, pe fondul suplimentărilor de cheltuieli curente – cu precădere cele de personal, bunuri și servicii, asistență socială – parțial compensate de diminuarea cheltuielilor de investiții). În aceste condiții, cea de a doua rectificare bugetară a menținut ținta de deficit potrivit metodologiei cash la nivelul de 7,13% din PIB. Astfel, deși rectificările operate pe parcursul anului 2021 au consemnat o amplă revizuire în sus a veniturilor, aceste evoluții nu au determinat o diminuare a deficitului bugetar țintit, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli și chiar consemnând creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare. Această situație complică procesul de consolidare bugetară, CF subliniind că este obligatoriu ca un control riguros al cheltuirii banului public, cheltuieli care să asigure bunuri publice de bază pentru cetățeni (sănătate, educație etc.) și care concomitent să țină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară, să fie combinat cu creșterea veniturilor fiscale. • Execuția bugetară a anului 2021, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 6,8% din PIB, cu circa 0,4 pp sub proiecția de la a doua rectificare, în principal ca urmare a neîndeplinirii țintelor bugetate pentru sumele primite de la UE, contrabalansată preponderent prin economii realizate la nivelul cheltuielilor cu investițiile, dar și pe fondul unui ritm mai lent al creșterii economice comparativ cu prognoza de la a doua rectificare. • Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară în anul 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta să fie în restrângere. Totodată, procesul de consolidare nu poate fi realizat concomitent cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esențiale, numai prin restrângerea cheltuielilor bugetare. Dimpotrivă, ținând cont că sănătatea publică și educația sunt în mod cronic sub-finanțate, contextul militar și geopolitic reclamă sporirea cheltuielilor de apărare și securitate, iar impactul schimbărilor climatice necesită intervenția statului în momente critice, creșterea semnificativă a veniturilor bugetare reprezintă o necesitate stringentă. • Utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască pe cât posibil folosirea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru un parcurs favorabil al economiei românești pe un orizont de timp mediu și lung. PNRR, alături de resursele disponibile prin cadrul financiar multianual, poate fi un instrument vital pentru facilitarea consolidării bugetare, prin susținerea unui nivel 27  mai ridicat al activității economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ și înăsprirea politicii monetare – pentru evitarea intrării într-o zonă de echilibrare precară sau chiar de instabilitate a economiei. III.2. Evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69, republicată (LRFB), Raportul anual al Consiliului Fiscal trebuie să conțină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară și bugetul anual” și să includă: a) evaluarea ex-post a prognozelor macroeconomice și bugetare cuprinse în strategia fiscal- bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviații persistente de același sens ale prognozelor macroeconomice față de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puțin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile și recomandările Consiliului Fiscal în vederea îmbunătățirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege. În caracterizarea politicii fiscal-bugetare pentru anul 2021 vor fi analizate în continuare: proiectul de buget pe anul 2021, rectificările bugetare operate în cursul anului și execuția bugetului. 1. Proiectul de buget al anului 2021 Potrivit prevederii art. 26 alineatul (1) din LRFB, până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor (MF) are obligația de a înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani însoțită de proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar. Strategia fiscal-bugetară (SFB) aferentă perioadei 2021-2023 a fost trimisă simultan cu propunerea de buget12, ceea ce a implicat un cadru fiscal-bugetar identic pentru anul 2021 în cele două documente sus- menționate. În aceste condiții, obligația Consiliului Fiscal (CF) de a evalua în cadrul Raportului anual obiectivele, țintele și indicatorii stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin buget este redusă la o analiză exclusiv ex-post a proiecțiilor cuprinse în proiectul de buget, monitorizarea respectării ex-ante a regulilor cu privire la respectarea limitelor stabilite pentru indicatorii bugetari prevăzuți prin Legea plafoanelor fiind, similar situației din anii anteriori, irelevantă. Chiar dacă LRFB stipulează la art. 33, lit. c) posibilitatea revizuirii cadrului fiscal-bugetar definit de SFB în situația schimbării Guvernului, având în 12 SFB a fost primită de CF în data de 11 februarie 2021, odată cu proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021 și proiectul bugetului pe anul 2021. 28 vedere nerespectarea în mod repetat a calendarului legal de elaborare și aprobare a SFB în ultimii ani, Consiliul Fiscal notează că perpetuarea acestei situații reduce relevanța plafoanelor stabilite pentru indicatorii bugetari și subminează rolul de orientare pe care o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget, aceasta rămânând în mod recurent tributară unor obiective pe termen scurt. SFB pentru perioada 2021-2023 a stabilit pentru anul 2021 un deficit bugetar cash de 7,16% din PIB, respectiv, o diminuare de 2,63 pp din PIB față de nivelul de 9,79% din PIB estimat la acea dată pentru anul 202013. Exprimat în termeni ESA 2010 deficitul bugetar a fost estimat la 8,23% din PIB, în scădere cu 0,87 pp față de nivelul evaluat de MF pentru anul 2020. Nivelul ajustării structurale era de 0,34 pp, de la 7,76% la 7,42% din PIB potențial. Bugetul general consolidat pentru anul 2021 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică care a estimat o creștere în termeni reali a PIB de 4,3% și un deflator PIB de 2,8%. Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv 14 (PDE), SFB a proiectat revenirea deficitului bugetar în termeni ESA 2010 sub nivelul de referință de 3% din PIB până în anul 202415. În Opinia sa 16 cu privire la Legea bugetului pe anul 2021, CF a apreciat că modul de construire a proiectului de buget, precum și a cadrului bugetar pe termen mediu asociat acestuia indică o schimbare a conduitei politicii fiscal-bugetare puternic expansioniste din ultimii ani către o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice. Dintre aspectele menționate de CF enumerăm: ➢ reducerea semnificativă a deficitului cash din anul 2021 comparativ cu 2020 se baza majoritar pe două elemente cu caracter excepțional: sumele estimate a fi încasate din obligațiile bugetare amânate la plată de agenții economici aferente anului 2020 și preconizata închiriere a benzilor de frecvență 5G, și nu pe măsuri de ajustare structurală, fapt evidențiat de diminuarea mai redusă a deficitului exprimat în standarde europene; ➢ dimensiunea măsurilor de tip one-off destinate sprijinirii economiei în contextul impactului