Raportul anual al Consiliului Fiscal

poziția a 13-a –, media creșterii PIB fiind, atât în cadrul blocului comunitar cât și în cadrul zonei euro, de aproximativ 5,4%. Produsul intern brut real al României a depășit, în trimestrul II din 2021, valoarea maximă pre-pandemică, confirmând, astfel, prognoza în acest sens a Comisiei Europene realizată în cursul anului trecut. Din analiza Graficului 1, reiese că prognozele instituțiilor financiare internaționale (CE, FMI și BERD) din anul 2020 anticipau, pentru anul 2021, o creștere economică situată într-un interval de 3-4,6%. Prognoza CNSP era mai optimistă, fiind situată într-un interval de 4,2-4,9%. Ulterior, pe măsură ce datele statistice aferente anului 2021 s-au acumulat, prognozele au fost revizuite progresiv în sens ascendent, valorile maxime ale creșterii PIB prognozate de instituțiile financiare internaționale fiind de aproximativ 7-7,2%. CNSP a urmat acest trend, prognozele realizate pe parcursul anului 2021, privind creșterea în același an, atingând valoarea de 7% în imediata apropiere temporală a publicării datelor. În final, rata de creștere a PIB a fost mai redusă în raport cu ultimele variante ale proiecțiilor (cu aproximativ 1 pp), în principal din cauza unei evoluții mai lente decât cea scontată în ultimul trimestru al anului 2021, pe fondul multiplelor probleme și șocuri adverse cu care s-a confruntat economia mondială dar și cea națională – de la blocaje în cadrul lanțurilor de aprovizionare, la prețurile ridicate ale input-urilor de producție. Un element specific României a fost reprezentat de performanța slabă a sectorului agricol în ultimul trimestru al anului însoțită de cea a unor sectoare precum intermedieri financiare și asigurări, construcții și industrie. 3 Conform datelor privind PIB în trimestrul I 2022 (date provizorii 2), publicate de INS pe 8 iulie 2022, calculele contribuțiilor utilizând ponderile nominale ale componentelor în PIB. 4 Contribuțiile la dinamica PIB au fost calculate de CF pe baza datelor INS. 18  Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2021 8 7 6 5 4 3 2 1 0 iarna 2020 toamna 2020 primăvara 2021 realizat efectiv CE FMI CNSP BERD Sursa: Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Graficul 2: Contribuții la creșterea reală a PIB 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și IFSLSG Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal pe baza acestor date 19 Pe latura cererii (vezi Graficul 2), consumul gospodăriilor populației a avut cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a PIB (+4,7 pp) însoțit fiind de consumul administrațiilor publice și formarea brută de capital fix (cu o contribuție de 0,8 pp și, respectiv, 0,6 pp). Aceasta confirmă, astfel, revenirea anticipațiilor și încrederii populației și, deci, o utilizare a economisirii forțate (din timpul pandemiei) pentru satisfacerea consumului reprimat însoțită și de investiții realizate atât de sectorul privat, cât și de cel public. În plus, programele guvernamentale de sprijin al economiei alături de investițiile publice duc la o contribuție pozitivă a acestui sector la creșterea economică anuală. Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări foarte ample – are o contribuție pozitivă la creșterea economică (+1,6 pp) supracompensată însă de contribuția negativă a exportului net de bunuri și servicii (-1,8 pp). Aceasta din urmă se datorează atât unei dinamici mai accelerate a importurilor în raport cu exporturile în anul analizat, cât și a unei ponderi în PIB, la momentul inițial, mai mari a importurilor în raport cu cea a exporturilor. Pe partea de ofertă, revenirea rapidă a PIB este explicată de contribuțiile pozitive ale majorității sectoarelor economiei naționale, astfel: - comerțul cu amănuntul și ridicata (+1,8 pp), cu o pondere în formare de 19%, pe fondul creșterii vânzărilor în contextul revenirii încrederii; - industrie (+1,1 pp), pe fondul relansării economice, având o pondere de 21,2%; - sectorul informații și comunicații (+0,8 pp), cu o pondere în formarea PIB de 6,3%; - impozitele nete pe produs au avut și ele o contribuție pozitivă, de aproximativ 0,8 pp, reprezentând, în ansamblul PIB, 9,7%; - activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii au contribuit cu 0,4 pp la creșterea PIB, cu o pondere în partea de formare a acestuia de 3%; - activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport au contribuit cu 0,4 pp la dinamica pozitivă a PIB, cu o pondere pentru anul 2021, de 7,1%; - agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 0,3 pp la avansul PIB, având, cumulat, o pondere de 4,3% pe partea de formare a acestuia. În sens contrar au acționat dinamica sectorului intermedierilor financiare și asigurări, precum și a sectorului construcțiilor, ambele însă cu valori marginale ale contribuțiilor la dinamica PIB. În anul 2021, în contrast cu anul 2020 – când inflația a evoluat pe o traiectorie descendentă, de la 3,6% în ianuarie 2020, la 2,1% în decembrie 2020, deci, în linii mari, în intervalul țintit de către banca centrală, de 2,5% plus/minus 1 pp –, se înregistrează o recrudescență a inflației în special către finalul anului – de la o rată a inflației de 3,0% în ianuarie la 8,2% în decembrie 2021. Rata medie a inflației în anul 2021 a fost de 5,1% comparativ cu 2,6% - media pe anul anterior. Factorul determinant al acestei creșteri generalizate a prețurilor l-a constituit, în principal 5 , majorarea prețurilor la energie – combustibili, energie electrică și gaze naturale – și transmiterea acestor majorări pe lanțurile de producție și distribuție. Rata inflației în cadrul SFB 2021-2023 era anticipată la 2,5% în decembrie 2021 și 2,4% în 5 Majorarea acestor prețuri explicând, indiferent de perioadă, mai mult de 50% din variația acestora pe ansamblu. 20 medie pe întreg anul, diferențele față de valorile înregistrate efectiv fiind de +5,7 pp și, respectiv, +2,7 pp. Creșterea de amploare și neanticipată a prețurilor își are cauzele în sporirea prețurilor la materiile prime energetice, alimente, dar și la materii prime non-energetice. În plus revenirea bruscă, generalizată și sincronizată a cererii, în majoritatea economiilor lumii, a dus la probleme persistente pe lanțurile globale de valoare adăugată ceea ce amplificat și accelerat transmisia multiplelor șocuri de ofertă la nivelul bunurilor de consum. Evoluții similare au fost înregistrate și la nivelul deflatorului PIB – care măsoară dinamica prețurilor la nivelul întregii economii, nu doar la nivelul bunurilor și serviciilor finale – care a fost anticipat, pentru 2021, în SFB 2021-2023, la 2,8%, dar valoarea efectivă a depășit cu mult previziunea, fiind de 5,4%. Inflația a urmat o traiectorie ascendentă de-a lungul anului 2021, depășind în luna mai (cu 3,75% variație an pe an a IPC) limita superioară a intervalului țintit de BNR – de 3,5%. La finalul trimestrului II din 2021, inflația consemna o valoare apropiată de 4%, iar la finalul următoarelor două trimestre valori de 6,3% și, respectiv, 8,2%. Șocurile pe partea ofertei, din partea prețurilor exogene influenței politicii monetare (prețuri administrate, la energie electrică, gaze, combustibili, fructe, legume și ouă, tutun și alcool), au fost determinantul principal al acestei evoluții, contribuția acestora la inflația totală depășind două treimi în ultimele două trimestre ale anului. Este de consemnat și faptul că sporurile de creșteri ale prețurilor la gaze și energie electrică (la finalul lui 2021 acestea fiind de aproximativ șapte ori și, respectiv, de patru ori mai mari decât la finalul anului 2020) au început să fie transmise, către finalul anului 2021, pe lanțurile de producție și celorlalte prețuri din economie, înregistrându-se, subsecvent, și o deteriorare a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Se poate menționa și că rata inflației CORE3 s-a situat marginal sub valoarea de 3% în primele două trimestre ale anului (2,8% și, respectiv, 2,9%) și a părăsit intervalul de variație aferent țintei staționare a BNR (2,5% plus/minus 1 punct procentual) începând cu trimestrul III din 2021 – valoarea înregistrată fiind de 3,6% – iar în trimestrul următor de 4,7%. Ca urmare a acestor evoluții ascendente ale inflației, concentrate în special către finalul anului 2021, BNR a operat două creșteri de dobândă în 2021, ambele de 0,25 pp, de la 1,25% rată de politică monetară la începutul anului 2021 la 1,50% (în octombrie) și, apoi, 1,75% (în noiembrie). În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii (RMO), acestea au fost menținute la valoarea de 8% în cazul pasivelor în monedă națională, în timp ce pentru pasivele în valută rata RMO a fost de 5%. Deficitul de cont curent6, ca indicator al poziției externe a României, a înregistrat pe parcursul anului 2021 o creștere constantă, ajungând la 7% din PIB la finalul anului, un spor semnificativ, de +2 pp, față de valoarea din anul anterior. Traiectoria de adâncire a deficitului de cont curent pe parcursul ultimilor ani ridică semne de întrebare privind evoluția dezechilibrelor externe și gradul de competitivitate, Tabloul de bord european stabilind un prag de alertă atunci când media deficitului de cont curent din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins nivelul de 5,6% din PIB în 2021, fiind astfel depășit acest prag în fiecare an din ultimii trei, economia românească fiind, astfel, caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care ridică provocări importante pentru stabilitatea 6 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 21 economică a țării. Mai poate fi menționat că deficitul bugetar, în unii ani 7 , chiar depășește deficitul contului curent al balanței de plăți, ceea ce îl indică drept sursa principală a dezechilibrului extern și implică necesitatea obiectivă a ajustării poziției fiscale. Graficul 3: Evoluția PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2021 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Creșterea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, în mod similar anului anterior, de adâncirea semnificativă a deficitului balanței bunurilor și serviciilor, de la 9,5 mld. euro în anul 2020 la 13,6 mld. euro în 2021 (echivalentul unei creșteri de 43,2%), aceasta fiind determinată de evoluția nefavorabilă a balanței bunurilor, al cărei deficit s-a majorat cu 4,2 mld. euro, de la 19 mld. euro în 2020 la 23,2 mld. euro în 2021, în timp ce balanța serviciilor a acționat doar marginal în direcția opusă, surplusul acesteia majorându-se cu 0,1 mld euro, de la 9,4 mld. euro în 2020 la 9,5 mld. euro. În sensul măririi deficitului contului curent al balanței de plăți au acționat atât balanța veniturilor primare, cât și balanța veniturilor secundare. Astfel, balanța veniturilor primare arată o creștere a deficitului cu 0,9 mld. euro (echivalentul a +26%), de la 3,3 mld. euro în 2020 la 4,2 mld. euro în 2021, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un surplus mai redus cu 0,9 mld. euro, de la un rezultat pozitiv de 1,9 mld. euro în 2020 la doar 1,1 mld. euro în 2021 (echivalentul a -46%). Analizând evoluția contului curent din perspectiva echilibrului economisire-investire putem observa că rata de economisire, ca pondere în PIB, s-a redus cu 0,5 pp, iar rata de investire s-a majorat cu 1,5 pp, ceea ce explică majorarea deficitului contului curent cu 2 pp între 2020 și 2021, de la 5% la 7% din PIB. În comparație cu anul 2007, ce a marcat cel mai mare deficit ca pondere în PIB al contului curent al 7 Spre exemplu în anii 2009-2010, 2013-2014, 2016 precum și în 2020-2021. 22 balanței de plăți, de 13,6%, ajustarea către nivelul actual, de 7% din PIB, a survenit ca urmare a unei reduceri cu 5,4 pp a ratei de investire și a unei creșteri cu 1,1 pp a ratei de economisire. În privința finanțării deficitului contului curent (de 16,8 mld. euro) aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (13 mld. euro) și, într-o măsură mai redusă, prin aportului contului de capital (5,2 mld. euro). În cadrul contului financiar investițiile directe (sub formă de participații la capital dar și instrumente de natura datoriei) explică majoritatea finanțării disponibile. Astfel, investițiile directe s-au majorat, între 2020 și 2021, cu 4,3 mld. euro, de la 3,0 mld. euro la 7,3 mld. euro, reprezentând +147%. Aceasta arată o revenire semnificativă a investițiilor directe după perioada pandemiei la un nivel superior valorilor acestora din perioada pre-pandemică. Cu toate acestea, în condițiile deteriorării deficitului de cont curent, acoperirea acestuia prin fluxuri non-generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar din contul financiar, doar „participațiile la capital ”) s-a redus la 65,5% la finalul anului 2021, de la 70,7% în anul anterior. În anul 20218, datoria externă brută a României a crescut cu 6,2% față de anul anterior, la un nivel de circa 135 mld. euro la finele lunii decembrie, ponderea acesteia în PIB diminuându-se cu 2,0 pp față de luna decembrie a anului anterior, până la nivelul de 56,4%. De notat că, anterior anului 2021 s-a redus treptat ponderea datoriei externe în PIB comparativ cu perioada 2010-2012, când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%. Pe de altă parte, este de așteptat ca tendința de accentuare a ritmului de creștere al datoriei externe, inițiată în anul 2020, să continue în următorii ani. Din totalul datoriei externe la finalul anului 2021, 72,2% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie diminuându-se ușor în structură, de la nivelul de 73,8% atins anterior (înregistrând însă o creștere de 3,9%, de la aproximativ 93,5 mld. euro la 97,1 mld. euro). În același sens a evoluat și datoria externă pe termen scurt, care s-a majorat cu 4,2 mld. euro (+12,6%), ajungând la nivelul de 37,5 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a crescut cu 1,6 pp, la 27,8% în 2021. Astfel, se constată întreruperea tendinței de reașezare a datoriei externe pe maturități manifestată prin reducerea continuă a ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014) în favoarea datoriei externe pe termen scurt, anul 2021 consemnând o pondere a datoriei externe pe termen lung peste nivelul de 70%, dar în scădere față de anul anterior. Mai mult, tendința recentă de mărire a ponderii datoriei pe termen lung pare că s-a oprit și chiar inversat, anul 2021 consemnând o primă scădere a ponderii ei în total. Evoluția datoriei pe termen lung în anul 2021 a fost determinată în principal de majorarea volumului creditelor comerciale și a avansurilor (+2 mld. euro) precum și a creșterii valorii drepturilor speciale de tragere deținute de banca centrală (+2,2 mld. euro). Datoria publică externă directă a crescut cu doar 0,7 mld. euro la finalul lui 2021 față de 2020, după o evoluție mai semnificativă în anul anterior – și ca urmare a emisiunilor de obligațiuni realizate de MF pe piețele externe. 8 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă 23 Dinamica creditului neguvernamental 9 s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, înregistrând în decembrie 2021 o creștere de 6,1% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului precedent. Componenta în lei a creditului neguvernamental s-a majorat cu 10,5% în termeni reali, în timp ce creditele în valută au continuat să piardă teren, în termeni relativi, cu o creștere a acestora de doar 2,2% în echivalent euro. Programele care au fost create pentru a combate consecințele pandemiei, în cursul anului 2020 – spre exemplu IMM Invest cu subprogramul AGRO IMM Invest – au fost prelungite și în prima jumătate a anului 2021, exercitând, astfel, un efect pozitiv asupra dinamicii creditării. Un aport la creșterea creditului, chiar dacă în scădere față de perioada anterioară, a exercitat și programul „Noua Casă”. Pe segmentul creditelor acordate populației în lei, dinamica acestora și-a continuat ritmul alert, accelerându-și creșterea în anul 2021 (+15,3%, echivalentul a +6,6% în termeni reali). Creditele în valută acordate populației au înregistrat, în aceeași perioadă de timp, o scădere semnificativă nominală, de 11,9%, ceea ce corespunde unei contracții în termeni reali de 18,6%. Creditele acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare au continuat să-și accelereze creșterea, atât în lei (+26,2% în te