Raportul anual al Consiliului Fiscal

clusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă. Începând cu anul 2016, aplicarea Începând din anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal unor majorări discreționare de care a condus la o relaxare fiscală de amploare, (soldată cu cheltuieli permanente, a reducerea veniturilor bugetare), s-a accentuat apelul la majorări determinat o rigidizare tot mai discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o rigidizare tot accentuată a structurii mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. De notat că cheltuielilor bugetare. Diminuarea majorarea în ritm alert a cheltuielilor cu salariile în sectorul public raportului dintre cheltuielile cu a determinat ca, din anul 2018, România să ocupe primul loc în UE salarii și asistență socială și privind raportarea acestora la total venituri bugetare, deși este de veniturile bugetare s-a realizat în notat scăderea acesteia de la 37% în 2020, la 33,8% în 2021. Tot pe anul 2021 ca urmare a încasării un trend descendent se află și raportul dintre cheltuielile cu unor venituri temporare. asistența socială și veniturile bugetare, cu o scădere de 0,8 pp în Susținerea cheltuielilor 2021 față de 2020. Acest fapt se datorează evoluției economiei și permanente cu astfel de venituri încasării la bugetul statului a unor sume provenite din impozitele comportă riscuri sporite la adresa amânate la plată în anul 2021. Este de menționat că susținerea sustenabilității și stabilității cheltuielilor permanente cu venituri ciclice, temporare, comportă finanțelor publice. riscuri sporite la adresa sustenabilității și stabilității finanțelor publice, ținerea sub control a acestor cheltuieli rigide fiind imperios necesară. În anul 2021 cheltuielile de După vârful atins în anul 2020 când cheltuielile de personal și cu personal și cu asistența socială au asistența socială au echivalat cu 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv echivalat cu 87,4% din veniturile contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB, în anul 2021 fiscale (inclusiv contribuții de raportul dintre aceste cheltuieli și veniturile fiscale (inclusiv asigurări). Reducerea deficitului contribuții de asigurări) s-a ameliorat, atingând nivelul de 87,4%, bugetar structural necesită respectiv 21,4% din PIB. Această îmbunătățire nu se datorează unor creșterea nivelului veniturilor măsuri de corecție, ci încasării unor venituri ciclice și de tip one-off, fiscale, precum și prudență în ceea acest fapt fiind demonstrat de evoluția veniturilor fiscale (inclusiv ce privește creșterea unor contribuții de asigurări), respectiv +10,1% în 2021 față de 2020, pe cheltuieli permanente. când cheltuielile cu salariile și asistența socială au crescut doar cu 1,6%. Reducerea deficitului bugetar structural necesită creșterea nivelului veniturilor fiscale, precum și prudență în ceea ce privește creșterea unor cheltuieli permanente. Anul 2022 a debutat într-un Revenirea de amploare a cererii, simultan cu problemele apărute în context macroeconomic marcat lanțurile de aprovizionare și producție, criza energetică, au condus de mari incertitudini, iar războiul la un tablou macroeconomic marcat de mari incertitudini în ceea ce din Ucraina a indus noi șocuri pe privește evoluția viitoare a economiei globale. Războiul din Ucraina lanțurile de aprovizionare și a indus noi șocuri inclusiv pe lanțurile de aprovizionare, producție producție, contribuind la și distribuție, accentuând majorarea prețurilor la materii prime și 14 încetinirea creșterii economice. CE energie, ce au accelerat dinamica celorlalte prețuri, contribuind la estimează pentru România o încetinirea creșterii economice. creștere economică de 3,9% în În prognoza sa de vară, publicată recent 2 , Comisia Europeană 2022, peste proiecția FMI de 2,2%. anticipează pentru România o creștere economică de 3,9% în 2022 BNR anticipează o creștere a (peste estimarea FMI de 2,2%), factorii determinanți ai acesteia inflației IPC la nivelul de 12,5% la fiind consumul privat și formarea brută de capital fix, mersul finalul anului 2022. investițiilor fiind sprijinit și de prognozata absorbție a fondurilor alocate de CE atât prin cadrul financiar multianual, cât și prin PNRR. Cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 12,5% la finalul anului 2022, pe seama evoluției prețurilor exogene, îndeosebi a celor la bunuri energetice, combustibili, fructe, legume, ouă, alcool și tutun. Având în vedere nivelul ridicat al În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2022 și a inflației și, implicit, al deflatorului, strategiei fiscal-bugetare 2022-2024, Consiliul Fiscal considera că creșterea PIB nominal în 2022 ar inflația mare ar putea să greveze asupra creșterii reale viitoare. Pe putea apare ca fiind subestimată. de altă parte, efectul fiscal este favorabil pe termen scurt deoarece, O asemenea evoluție ar putea în condițiile unei evoluții mult mai rapide a deflatorului, creșterea conduce, în condițiile unei PIB nominal în 2022 ar putea apare ca fiind subestimată. O dinamici mai alerte a economiei, și asemenea evoluție ar putea conduce, în condițiile unei dinamici a unei reflectări a acesteia în taxe mai alerte a economiei, și a unei reflectări a acesteia în taxe și și impozite, la înregistrarea unor impozite, la înregistrarea unor venituri bugetare mai ridicate. venituri bugetare mai ridicate. Aceste aprecieri se bazează pe ipoteza unui parcurs fără modificări bruște al economiei, ce nu are și nu poate avea în vedere evoluțiile rapide, de amploare, determinate de contextul geopolitic în modificare, de schimbarea condițiilor de finanțare, de evenimente care să afecteze absorbția de fonduri europene. Proiectul de buget pe anul 2022 a Proiectul de buget pe anul 2022 a avut în vedere o țintă de deficit avut în vedere o țintă de deficit de de 5,9% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv de 6,2% din 5,9% din PIB, potrivit metodologiei PIB, potrivit metodologiei europene. Ajustarea deficitului era cash, respectiv de 6,2% din PIB, preconizată să se realizeze parțial prin creșterea veniturilor potrivit metodologiei europene. bugetare (în principal prin creșterea eficienței colectării/reducerea Având în vedere o evaluare evaziunii fiscale) și parțial prin înghețarea majorității salariilor din prudentă a proiecțiilor de venituri sectorul public, respectiv prin ritmuri de creștere inferioare și cheltuieli, CF a apreciat în Opinia dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, sa cu privire la proiectul de buget asistență socială și alte transferuri. Având în vedere o evaluare pentru anul 2022 că acesta este prudentă a proiecțiilor de venituri și cheltuieli, CF a apreciat în compatibil cu un deficit cash de Opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2022 că acesta 2 European Economic Forecast - Summer 2022, Bruxelles, iulie 2022. 15 circa 7% din PIB, îngreunând este compatibil cu un deficit cash de circa 7% din PIB (echivalent cu procesul de consolidare bugetară, 7,5% din PIB conform metodologiei europene), îngreunând deoarece nu au fost identificate procesul de consolidare bugetară, deoarece nu au fost identificate suficiente măsuri de ajustare care suficiente măsuri de ajustare care să susțină atingerea țintei de să susțină atingerea țintei de deficit din buget. Mai mult, ulterior elaborării proiectului de buget deficit din buget. Mai mult, au fost adoptate o serie de măsuri cu impact suplimentar asupra ulterior elaborării proiectului de cheltuielilor bugetare și, implicit, asupra deficitului, dintre care se buget au fost adoptate o serie de pot menționa: măsuri de sprijin pentru protejarea populației şi măsuri cu impact suplimentar economiei prin plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze asupra cheltuielilor bugetare și, naturale, programul „Sprijin pentru România” care include măsuri implicit, asupra deficitului. de susținere a economiei și măsuri sociale de protejare a populației, acordarea de creșteri salariale pentru angajații din diferite sectoare etc. Ajustarea pe termen mediu este Ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu (perioada 2023- explicată parțial de reducerea 2025) este explicată, potrivit proiecțiilor din Programul de ponderii cheltuielilor bugetare în Convergență, de reducerea ponderii cheltuielilor bugetare în PIB cu PIB, coroborată cu creșterea 1,7 pp, coroborată cu creșterea ponderii veniturilor bugetare cu 1,6 ponderii veniturilor bugetare. În pp. În acest sens, CF a considerat că, dat fiind contextul acest sens, CF a considerat că este internațional complicat și suprapunerea de crize cu care se nevoie de o combinație de măsuri confruntă atât România, cât și UE, este nevoie de o combinație de macroeconomice care să încerce măsuri macroeconomice care să încerce să evite intrarea în să evite intrarea în recesiune ceea recesiune, ceea ce implică implementarea graduală, dar fermă a ce implică implementarea procesului de consolidare bugetară. graduală, dar fermă a procesului CF subliniază că ajustarea macroeconomică, consolidarea fiscală, au de consolidare bugetară. Astfel, nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la creșterea veniturilor fiscale un nivel inacceptabil de jos în raport cu nevoile României și reprezintă o problemă de comparativ cu reperele UE. În acest sens, este necesară eliminarea securitate economică și de exceptărilor și portițelor din legislația actuală, precum și creșterea solidaritate națională pentru ca eficienței colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale și bugetul public să poate face față reducerea evaziunii. Trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au la nevoi foarte mari actuale și un impact distribuțional semnificativ, astfel că aplicarea lor se viitoare. poate confrunta cu dificultăți, cu opoziția unor grupuri de interese. Totuși, interesul de ansamblu al economiei, al societății, trebuie să primeze și să prevaleze. Procesul de consolidare bugetară nu poate fi realizat numai prin restrângerea cheltuielilor, creșterea veniturilor fiscale reprezentând o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poate face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare. Ținând cont că sănătatea publică și educația sunt în mod cronic sub-finanțate, un context militar și geopolitic ce 16  reclamă sporirea cheltuielilor de apărare și securitate, impactul foarte sever al schimbărilor climatice care impune intervenția statului în momente dificile, creșterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică. O consolidare fiscal-bugetară prea lentă crește riscurile la adresa finanțării neproblematice a dezechilibrelor extern și intern, precum și în ceea ce privește condițiile de finanțare. Realizarea consolidării fiscale într-un climat de politici contracționiste este mult mai dificilă. Tocmai de aceea, utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască cât mai mult folosirea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru stabilitatea economiei românești. CF apreciază, având în vedere Execuția bugetară din primul semestru al anului curent arată un măsurile de politică fiscal- deficit de 1,7% din PIB, în largă măsură influențat de evoluția PIB bugetară nou-adoptate sau nominal. Având în vedere însă măsurile de politică fiscal-bugetară anunțate și aglomerarea de nou-adoptate sau anunțate, aglomerarea unor cheltuieli în partea cheltuieli bugetare în partea a a doua a anului, CF consideră că ținta de deficit bugetar pentru anul doua a anului, că ținta de deficit 2022 este în continuare dificil de atins, fiind mai probabilă plasarea pentru anul 2022, în pofida deficitului potrivit metodologiei cash în intervalul 6,3-6,8% din PIB execuției bugetare din primul și a celui potrivit metodologiei europene în intervalul 6,6-6,9%. CF semestru, este dificil de atins, fiind și-a revizuit favorabil evaluările privind deficitul bugetar pentru mai probabilă plasarea deficitului anul în curs comparativ cu cele de la momentul Opiniei asupra bugetar potrivit metodologiei proiectului de buget. Această reevaluare este atribuibilă în special cash în intervalul 6,3-6,8% din PIB majorării semnificative a proiecției PIB nominal pentru anul în curs și a celui potrivit metodologiei care este de natură să conducă la venituri suplimentare europene în intervalul 6,6-6,9%. importante. Este nevoie de măsuri ferme de consolidare fiscal/bugetară în perioada care vine, în anii următori, care să permită României menținerea accesului la finanțare (internă și externă) la costuri care să nu copleșească bugetul public. Aceste măsuri pot fi aplicate prin prisma unei corecții macroeconomice graduale, care să aibă în vedere contextul internațional foarte complicat, întărirea politicilor monetare în lume, implicații nefaste ale războiului din Ucraina. Resursele europene (PNRR și CFM) sunt o pârghie vitală, singura cu acțiune contra-ciclică în condițiile actuale; ele pot impulsiona reforme structurale, ajuta tranziția energetică și ameliora competitivitatea economiei autohtone. 17  II. Evoluții macroeconomice în anul 2021 În anul 2021 activitatea economică din România s-a înscris într-un proces de revenire rapidă către nivelurile pre-pandemice, aferente anului 2019 și primului trimestru din anul 2020. Procesul de recuperare rapidă – creștere reală de 5,9%3 – își are determinanții atât într-un efect de bază – localizat, în special, la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2021 –, cât și în impactul pozitiv al măsurilor fiscale guvernamentale, precum și o revenire a încrederii la nivelul operatorilor economici, care și-au utilizat, astfel, economisirea forțată din perioada pandemică (pent-up demand). Cheltuielile pentru consumul gospodăriilor populației au contribuit4 la revenirea economică, în cea mai mare măsură, cu 4,7 pp – și pe fondul reducerii majore din perioada pandemică. Pe latura ofertei, valoarea adăugată din comerțul cu amănuntul și ridicata (contribuție de 1,8 pp la creșterea PIB de 5,9%), împreună cu valoarea adăugată din sectoarele informații și comunicații (0,8 pp) precum și din industrie (1,1 pp), la care se adaugă evoluția pozitivă a valorii adăugate din agricultură (contribuție de 0,4 pp) au dus, toate, la revenirea rapidă a PIB real. Traiectoria economiei românești s-a înscris în tendințele constatate la nivel global și european, țările din UE cu o revenire mai rapidă fiind Irlanda (13,5%), Croația (10,2%) și Malta (9,3%). România ocupă, conform criteriului creșterii reale din anul 2021, o poziție mediană în rândul celor 27 de state ale UE –