Raportul anual al Consiliului Fiscal

izată de ascendent, majorându-se la 7% în 2021 (+2 pp comparativ cu 2020), un nivel înalt al deficitelor gemene cu reducerea la 65,5% (de la 70,7% în 2020) a acoperirii sale prin care implică provocări foarte mari fluxuri non-generatoare de datorie (soldul participațiilor la capital pentru stabilitatea economică a aferente investițiilor străine directe, inclusiv profitul reinvestit și cel țării. al fondurilor europene de natura transferurilor de capital). Trebuie menționat că media deficitelor de cont curent înregistrate în ultimii 9  3 ani este de 5,6% din PIB, fiind depășit pragul de alertă de 4% stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidențiază un dezechilibru macroeconomic extern major și o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor. Economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene, care implică provocări foarte mari pentru stabilitatea economică a țării și care reclamă consolidare fiscală. Piața muncii a avut o evoluție Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie pozitivă, numărul mediu de ascendentă, înregistrând o creștere de 6,1% în termeni reali salariați crescând cu 1,5% față de comparativ cu anul precedent, pe seama majorării componentei anul anterior, ceea ce corespunde creditelor acordate în lei. Programele create în cursul anului 2020 unei reduceri cu 0,5 pp a ratei pentru a combate consecințele pandemiei (IMM Invest cu șomajului BIM. Câștigul salarial subprogramul AGRO IMM Invest) au fost prelungite și în prima mediu brut a continuat evoluțiile jumătate a anului 2021, exercitând astfel un efect pozitiv asupra ascendente din anii anteriori, dinamicii creditării. În anul 2021 datele privind piața muncii înregistrând un avans de 7% față evidențiau un număr mediu de salariați de 5.105 mii persoane de anul 2020. (+1,5% față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 5,6% (-0,5 pp față de anul 2020). Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 5.577 lei (+7,0% față de 2020), câștigul salarial mediu net de 3.448 lei (+7,2%), iar câștigul salarial real a înregistrat o creștere cu 2%, în condițiile unei inflații medii anuale de 5,1%. Cele două rectificări bugetare Bugetul general consolidat pentru anul 2021 (elaborat în februarie operate pe parcursul anului 2021 2021) a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție au consemnat o amplă revizuire macroeconomică bazat pe o creștere în termeni reali a PIB de 4,3% ascendentă a veniturilor bugetare, și pe un deflator PIB de 2,8%. Având în vedere plasarea României pe fondul recuperării peste în procedura de deficit excesiv, SFB 2021-2023 a programat pe așteptările inițiale a impozitelor termen mediu revenirea deficitului bugetar în termeni ESA 2010 amânate la plată de către sub nivelul de referință de 3% din PIB în anul 2024. companii în anul precedent, Cele două rectificări bugetare operate pe parcursul anului 2021 au precum și sub impactul evoluțiilor consemnat o amplă revizuire ascendentă a veniturilor bugetare, pe macroeconomice mai favorabile fondul recuperării peste așteptările inițiale a impozitelor amânate decât se anticipase la elaborarea la plată de către companii în anul precedent, precum și sub proiectului de buget. Cu toate impactul evoluțiilor macroeconomice mai favorabile decât se acestea, cele două rectificări nu au anticipase la elaborarea proiectului de buget. Cu toate acestea, cele prevăzut, cum ar fi fost necesar, o două rectificări nu au prevăzut, cum ar fi fost necesar, o diminuare diminuare a deficitului bugetar a deficitului bugetar țintit, veniturile suplimentare fiind alocate țintit, veniturile suplimentare fiind integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli și chiar alocate integral pentru majorări consemnându-se creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare. ale agregatelor de cheltuieli și 10 chiar consemnându-se creșteri Această situație a complicat procesul de consolidare bugetară, CF suplimentare ale cheltuielilor subliniind în Opiniile sale că este obligatoriu ca un control riguros al bugetare. Această situație a cheltuirii banului public (cheltuieli care să asigure bunuri publice de complicat procesul de consolidare bază pentru cetățeni și care concomitent să țină cont de bugetară, cu atât mai mult cu cât constrângerile impuse de consolidarea bugetară) să fie combinat cu o parte din veniturile suplimentare creșterea semnificativă a veniturilor fiscale. Majorarea veniturilor încasate în anul 2021 sunt fiscale a devenit o problemă de securitate economică națională, temporare sau se datorează având în vedere urgențe economice actuale și provocări viitoare dinamicii ciclice favorabile a foarte mari pentru România. economiei, în timp ce o parte și Rezultatele execuției bugetare din anul 2021 au consemnat un mai însemnată din sporul de deficit cash de 6,8% din PIB (inferior celui programat inițial de cheltuieli a fost generată de 7,2%), în principal datorită creșterii PIB nominal peste estimările cheltuieli permanente. luate în calcul la elaborarea proiectului de buget. Potrivit metodologiei europene, deficitul a fost de 7,1% din PIB, semnificativ sub nivelul de 8,2% proiectat în bugetul inițial. Deși deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,2 pp din PIB comparativ cu anul anterior, deficitul structural s-a redus cu doar 1,5 pp din PIB potențial până la nivelul de 6,3%. Această situație rezultă din faptul că o parte din veniturile suplimentare încasate în anul 2021 sunt temporare sau se datorează dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte și mai însemnată din sporul de cheltuieli este generată de creșteri de cheltuieli permanente care afectează soldul bugetar structural. Cheltuielile de investiții au În anul 2021, cheltuielile de investiții ca procent din PIB au fost de înregistrat în anul 2021 un nivel de 5% din PIB, nivel similar celui înregistrat în anul anterior, dar în 5% din PIB, similar celui înregistrat condițiile unei dinamici a PIB nominal de 11,6%. Creșterea nominală în anul anterior, când s-a comparativ cu anul anterior a fost de 6,1 mld. lei, avansul fiind consemnat un reviriment datorat proiectelor cu finanțare din fonduri externe investițional. Consiliul Fiscal nerambursabile post aderare (+6,9 mld. lei), sursele din economia apreciază că, prin accesarea la un internă fiind mai mici cu cca. 1,3 mld. lei față de anul 2020. În nivel ridicat a resurselor europene contextul volumului însemnat de fonduri europene destinate puse la dispoziția României, se investițiilor de care beneficiază România, creșterea investițiilor poate obține dinamizarea publice printr-o absorbție îmbunătățită a fondurilor UE este investițiilor în următorii ani. esențială pentru a elimina decalajele de infrastructură, simultan cu creșterea calității programării și implementării proiectelor de investiții. Consiliul Fiscal pledează pentru Având în vedere înregistrarea unor progrese limitate privind accelerarea eforturilor privind reforma în domeniul managementului investițiilor publice, implementarea măsurilor de Consiliul Fiscal pledează pentru creșterea transparenței și o mai 11 reformă în domeniul investițiilor bună prioritizare a investițiilor publice, eficientizarea procesului de publice pentru a utiliza într-o alocare și cheltuire a banilor publici, creșterea investițiilor în proporție cât mai mare volumul cercetare, dezvoltare și inovare, în infrastructura fizică și cea însemnat de fonduri europene digitală. În acest sens, realizarea unei absorbții mult mai bune a alocat prin PNRR și CFM. fondurilor europene din exercițiul financiar 2021-2027 și atragerea resurselor suplimentare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență 1 , constituie premise pentru creșterea semnificativă a cheltuielilor de investiții publice în perioada următoare. Realizarea reformelor prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate susține dinamizarea procesului investițional, permițând un ritm mai înalt de creștere economică în paralel cu ajustarea deficitului bugetar conform angajamentului României din cadrul PDE, precum și realizarea consolidării bugetare. România are un nivel foarte scăzut România a înregistrat în anul 2021, potrivit metodologiei ESA 2010, al veniturilor bugetare și al un nivel al veniturilor bugetare raportate la PIB de 32,8% (cu 14,1 veniturilor fiscale raportate la PIB, pp sub media europeană), printre cele mai mici din UE27, fiind clasându-se pe penultimul loc din urmată doar de Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (impozite şi UE în anul 2021, similar anilor contribuții sociale) a fost de 27,2% din PIB, România situându-se tot 2016-2020. pe penultimul loc, cu un ecart de 14 pp față de media UE27. Ponderea veniturilor fiscale (inclusiv contribuții) în PIB în România a fost semnificativ sub cea înregistrată de: Slovenia (37,9%), Polonia (37,6%), Cehia (34,9%), Ungaria (33,6%), sau Bulgaria (31,8%) în anul 2021. Această situație este și rezultatul relaxării fiscale de amploare de după 2016 care s-a concretizat în reducerea ponderii veniturilor bugetare (inclusiv venituri nefiscale și fonduri europene) în PIB cu 2,7 pp în anul 2021 comparativ cu anul 2015, și a veniturilor fiscale cu 0,8 pp din PIB, în timp ce, pe ansamblul UE27 ponderea acestora s-a majorat cu 0,7 și, respectiv, cu 0,8 pp din PIB. Privind eficiența și simplificarea Poziționarea României la coada clasamentului din perspectiva aparatului administrativ de colectării veniturilor bugetare ca pondere în PIB în ultimii 6 ani este colectare a taxelor, reforma și efectul unei administrații fiscale insuficient modernizate, inițiată în România în acest reformele inițiate în acest sens în urmă cu 10 ani realizându-se fie domeniu pare să stagneze, cu într-un ritm lent, fie au fost anulate, cum este cazul Proiectului de rezultate nesatisfăcătoare din modernizare a administrației fiscale (inițiat în anul 2013 și la care s- perspectiva încasărilor bugetare a renunțat în 2019) un program similar celui derulat de Bulgaria în 1 Suma celor două resurse este de circa 80 mld. euro: 29,2 mld. euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și circa 51 mld. euro prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, ce include 31,5 mld. euro din politica de coeziune și circa 20 mld. euro fonduri pentru agricultură și dezvoltare rurală. 12 raportată la obligația reducerii perioada 2002-2008 cu rezultate în creșterea veniturilor bugetare. deficitului bugetar, urmare a Lansarea în anul 2019 a programului Consolidarea capacității ANAF plasării țării noastre în PDE și a de a susține inițiativele de modernizare, cu introducerea de servicii susținerii obligațiilor care derivă publice electronice orientate către mediul de afaceri, respectiv, din necesitatea menținerii pe o lansarea în martie 2021 a Strategiei ANAF 2021-2024 și a Strategiei traiectorie sustenabilă a digitale 2021-2025 cu un plan de măsuri ambițios vizând finanțelor publice în condiții geo- modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, finanțat prin politice și economice tensionate. PNRR pot sprijini o reformă reală a ANAF. De notat că, din perspectiva indicelui economiei și societății digitale, conform Consiliul Fiscal apreciază că sunt Raportului elaborat de CE în anul 2021, România se situa în anul necesare eforturi susținute în 2020 pe ultimul loc în UE27. Consiliul Fiscal apreciază că sunt direcția amplificării investițiilor în necesare eforturi susținute în direcția amplificării investițiilor în infrastructura administrației infrastructura administrației fiscale și, mai ales în cea digitală. Din fiscale și, mai ales în tehnologia experiența autorităților din state membre UE și OCDE care au digitală pentru a asigura avansat în transformarea digitală, s-a dovedit că aceste investiții au transformarea digitală a îmbunătățit funcționarea instituțiilor publice, conducând la economiei. creșterea veniturilor fiscale. În anul 2021 se constată o relativă În condițiile în care anul 2021 a fost marcat de revenirea economiei ameliorare a cadrului de utilizare după impactul pandemiei COVID-19 în anul 2020, se constată o a fondului de rezervă bugetară relativă ameliorare a cadrului de utilizare a fondului de rezervă atât aflat la dispoziția Guvernului, atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate, cât și din cea a din perspectiva totalului numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor cheltuielilor angajate, cât și din sume din acest fond. Cu toate acestea, excluzând acele cheltuieli cea a numărului hotărârilor de generate de combaterea efectelor social-economice induse de Guvern adoptate în vederea valurile pandemiei, o parte însemnată din fondul de rezervă alocării unor sume din acest fond. bugetară a fost destinată unor cheltuieli care nu pot fi considerate Comparativ cu anul precedent, neprevăzute şi, în consecință, ar fi trebuit luate în calcul la alocările totale din fondul de fundamentarea bugetului de stat. Astfel, în anul 2021 au fost rezervă s-au diminuat cu 42,7%, alocate din fondul de rezervă bugetară circa 4,6 mld. lei (1% din transferurile către administrația cheltuielile totale, respectiv, 0,4% din PIB), din care 1,6 mld. lei centrală cu 64,8%, iar cele către către administrația centrală și aproape 3 mld. lei către unitățile autoritățile locale cu doar 12,8%. administrativ-teritoriale. Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă s-au diminuat cu 42,7%, transferurile către administrația centrală cu 64,8%, iar cele către autoritățile locale cu doar 12,8%. Consiliul Fiscal apreciază că se Consiliul Fiscal apreciază că se impune amendarea legislației care impune amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând reglementează modul de utilizare recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot a fondului de rezervă. fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai 13  ridicată, in