Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2021

88.7 88.2 85.9 84.0 83.7 83.2 81.8 80.4 79.5 76.8 100 74.6 72.4 71.4 80 60 40 20 0 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MF, pe baza situațiilor financiare transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Rata lichidității (%) = Active circulante/Datorii pe termen scurt * 100 În anul 2021, rata lichidității Rata lichidității curente este un indicator care măsoară capacitatea unei companiilor de stat a consemnat companii de a-și plăti obligațiile pe termen scurt cu ajutorul activelor un avans considerabil față de anul circulante. Cu cât este mai mare acest raport, cu atât compania are o precedent, ajungând de la 109,7% capacitate mai mare de a-și plăti obligațiile pe termen scurt, iar o valoare la 142,9% pe fondul creșterii subunitară poate indica faptul că societatea în cauză este în activelor circulante, coroborată cu imposibilitatea de a-și plăti datoriile în cazul în care acestea sunt exigibile diminuarea datoriilor pe termen la momentul respectiv. Pe de altă parte, o valoare foarte ridicată a scurt. Similar anilor anteriori, indicatorului (mai mare de 300%) nu implică neapărat faptul că nivelul indicatorului este net societatea este într-o situație excepțională din punct de vedere al inferior celui înregistrat de lichidității. În funcție de modul în care sunt alocate activele, o asemenea companiile din mediul privat, situație poate sugera că societatea nu își utilizează activele în mod acesta modificându-se marginal eficient sau nu atrage finanțări. de la 199,5% în 2020 la 198,7% în În anul 2021, rata lichidității companiilor de stat a consemnat un avans 2021. Excluzând cele mai considerabil față de anul precedent, ajungând de la 109,7% la 142,9% performante cinci companii de stat (Graficul 11), pe fondul creșterii activelor circulante (+17,55%) din punct de vedere al coroborată cu scăderea datoriilor pe termen scurt (-9,74%). Similar anilor profitabilității, se constată o anteriori, nivelul indicatorului este net inferior celui înregistrat de îmbunătățire a lichidității de la companiile din sectorul privat, care s-a modificat marginal de la 199,5% 90,1% la 118,3%, depășindu-se la 198,7%. Cu toate acestea, se constată că ambele categorii de companii Pagina | 27 astfel pragul recomandat de au înregistrat niveluri ale ratelor de lichiditate care pot fi considerate 100%. adecvate, cu rata de lichiditate a companiilor de stat crescând în ultimul an semnificativ față de pragul recomandat de 100%. Excluzând cele mai performante cinci companii de stat din punct de vedere al profitabilității, se constată o îmbunătățire a lichidității de la 90,1% la 118,3%, fiind pentru prima dată când acestea depășesc pragul de 100% pe parcursul perioadei analizate. Graficul 12: Investiții noi (% din total active) 10 7.1 6.8 6.0 7.2 6.5 6.2 5.7 6.2 5.5 5.7 6.1 5.8 4.5 5.5 5.9 5.6 5.7 5.8 5.2 5.3 5.3 4.7 4.9 5 4.3 3.3 3.4 3.0 2.2 0.4 0.7 0.4 0.2 0.0 0 -2.3 -5 -3.4 -4.7 -5.7 -5.3 -7.6 -10 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MF, pe baza situațiilor financiare transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Investițiile noi sunt calculate ca modificare a activelor imobilizate nefinanciare + cheltuieli cu amortizarea și deprecierea. Rata investițiilor noi din Rata investițiilor noi din companiile de stat a avut o evoluție companiile de stat a avut o fluctuantă pe parcursul perioadei analizate, în 2021 consemnându-se evoluție fluctuantă pe parcursul o creștere până la nivelul de 7,2%, față de 5,3% în 2020, această perioadei analizate, în 2021 valoare reprezentând maximul înregistrat în intervalul 2009-2021 consemnându-se o creștere până (Graficul 12). Excluzând cele mai profitabile 5 companii de stat, la nivelul de 7,2% care reprezintă indicatorul se situează la un nivel marginal superior față de anul trecut maximul perioadei 2009-2021. ( 6,2% față de 6% în 2020). Și în cazul firmelor din sectorul De asemenea, indicatorul a înregistrat o creștere și în cazul privat indicatorul a înregistrat o companiilor din sectorul privat, de la 4,9% la 5,3%, rămânând relativ creștere, de la 4,9% la 5,3%, stabil din 2010 și până în 2021. Totodată, trebuie menționat că, pe ansamblul tuturor companiilor incluse în analiză, rata investițiilor noi Pagina | 28 rămânând relativ stabil din 2010 și se situează încă la niveluri considerabil inferioare celor înregistrate în până în 2021. perioada pre-criză. Prin intrarea în vigoare a OUG nr. Îmbunătățirea performanței întreprinderilor de stat în perioada 2015- 109/2011 privind guvernanța 2017 a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin corporativă a întreprinderilor intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind publice, s-a înregistrat un progres guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Prin aplicarea vizibil privind transparența și acesteia a fost demarat procesul de implementare a bunelor practici monitorizarea activității privind guvernanța corporativă, fiind urmărite depolitizarea și companiilor de stat, concretizat și profesionalizarea conducerii companiilor de stat, prin procesul de în creșterea performanței selecție, numire și funcționare a Consiliului de Administrație și a acestora în perioada 2015-2017. managerilor, precum și creșterea transparenței prin furnizarea de informații în vederea responsabilizării companiilor de stat13. Acest progres a fost însă în mare Din anul 2016 s-au instituit noi reglementări privind promovarea parte anulat prin implementarea guvernanței corporative: Legea nr. 111/2016 de aprobare a prevederilor Legii nr. 111/2016, Ordonanței de Urgență nr. 109/2011, înființarea unei direcții de care au limitat drastic sfera de specialitate în cadrul MF pentru supravegherea implementării aplicare a principiilor de prevederilor OUG nr. 109/2011, monitorizarea activității guvernanță corporativă, prin întreprinderilor publice cu instituirea obligativității raportării unor diminuarea semnificativă a indicatori de performanță pe baza cărora MF avea obligația întocmirii numărului de companii de stat unui raport anual privind activitatea întreprinderilor publice etc. O supuse acestei legi. Practic, reglementare ulterioară (Legea nr. 13/2019) prevede și includerea prevederile OUG nr. 109/2011 nu unui reprezentant al MF în Consiliul de administrație al regiilor s-au mai aplicat majorității autonome. companiilor de stat începând cu anul 2018. Însă, prin aplicarea Legii nr. 111/201614 au fost exceptate de la aplicarea prevederilor privind managementul corporativ ale OUG nr. 109/2011 zeci de companii şi instituții15 din domeniul apărării, energiei, industriei chimice, infrastructurii rutiere etc. Astfel, 13 Inițial, setul de indicatori de performanță privind guvernanța corporativă cuprindea: elaborarea modelelor de evaluare a conducerii executive și implementarea procesului de evaluare și a politicii de remunerare a directorului general; implementarea codului de etică, a codului de guvernanță corporativă și asigurarea transparenței în legătură cu informațiile publice; stabilirea, revizuirea și urmărirea indicatorilor de performanță la nivelul întreprinderii publice. 14 Reglementarea guvernanței corporative a fost modificată de mai multe ori în perioada 2016-2018 printr-o serie de Ordine ale Ministrului Finanțelor. 15 Lista completă a companiilor exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 – http://www.cdep.ro/comisii/economica/pdf/2017/rp226.pdf. Lista întreprinderilor publice exceptate de la aplicarea OUG 109/2011 a fost suplimentată în anul 2018. Pagina | 29  diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență şi responsabilitate s-a suprapus cu inversarea trendului ascendent al performanței companiilor de stat începând cu anul 2018. La aceasta s-a adăugat impunerea obligației distribuirii de dividende către stat de minimum 90% din profitul net, pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, care a afectat semnificativ capacitatea investițională și, implicit, dezvoltarea pe termen lung a celor mai profitabile companii de stat Raportul OCDE cu privire la Raportul OCDE cu privire la aplicarea principiilor guvernanței aplicarea principiilor guvernanței corporative în companiile de stat din România16 apreciază eforturile corporative în companiile de stat autorităților de a reforma și îmbunătăți guvernanța corporativă și din România apreciază eforturile performanța întreprinderilor de stat, însă atrage atenția asupra unor autorităților de a reforma și neajunsuri importante în implementarea cadrului legal existent. Sunt îmbunătăți guvernanța evidențiate cu precădere aspecte referitoare la: corporativă și performanța - Predominanța conducerilor executive interimare în cadrul întreprinderilor de stat, însă companiilor de stat, care permit ocolirea prevederilor de atrage atenția asupra unor guvernanță corporativă și posibilitatea numirilor pe criterii neajunsuri importante în politice; implementarea cadrului legal - Nerespectarea cerințelor de raportare (financiară și existent. Astfel, OCDE recomandă nefinanciară) rămâne ridicată în rândul companiilor de stat, elaborarea unor mecanisme ceea ce ridică îngrijorări cu privire la responsabilizarea și adecvate pentru a asigura și supravegherea acestora; supraveghea implementarea - Lipsa unui cadru coerent, a resurselor și a expertizei pentru efectivă a prevederilor legale exercitarea eficientă a dreptului public de proprietate asupra privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Totodată, sancțiunile impuse nu sunt companiilor de stat. suficient de dure pentru a descuraja nerespectarea dispozițiilor de guvernanță corporativă; - Îngrijorări privind menținerea unor condiții echitabile de concurență între companiile de stat și cele private. Raportul OCDE recomandă elaborarea unor mecanisme adecvate pentru a asigura și supraveghea implementarea efectivă a prevederilor existente privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, fiind vizate următoarele direcții principale: https://www.oecd-ilibrary.org/sites/fabf20a8-en/index.html?itemId=/content/publication/fabf20a8-en, ianuarie 16 2023. Pagina | 30  centralizarea exercitării funcției de proprietate publică, definirea unor obiective clare de performanță pentru companiile de stat, standardizarea formelor juridice ale companiilor de stat și eliminarea excepțiilor aplicabile acestora, întărirea autonomiei și independenței conducerii executive a companiilor de stat, îmbunătățirea transparenței și raportării activității derulate de companiile de stat, respectiv, îmbunătățirea sistemelor de control intern ale acestora. Influența companiilor de stat Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în standarde asupra soldului bugetar potrivit europene bazate pe angajamente (ESA10) poate reprezenta o standardelor europene ESA 2010 a presiune suplimentară asupra țintelor de deficit bugetar asumate de fost preponderent pozitivă în Guvern, în conformitate cu criteriile de la Maastricht (care prevăd un perioada 2018-2021, cu excepția plafon de 3% din PIB în termeni ESA 2010) și Compactul fiscal (deficit anului 2020, pe fondul efectelor structural sub 1% din PIB). Impactul asupra bugetului general economice ale pandemiei COVID- consolidat, conform standardelor ESA10, se poate manifesta prin: (i) 19 și ale măsurilor de combatere a emiterea de garanții de stat (acestea fiind, de asemenea, obiectul acesteia. În anul 2021 principalele normelor UE privind ajutoarele de stat); (ii) reclasificarea unor companii de stat la nivel central întreprinderi de stat în cadrul administrației publice și includerea au avut o contribuție pozitivă, dar rezultatului acestora în soldul bugetar. companiile de stat la nivel local au În perioada 2018-2021 contribuția însumată a principalelor companii înregistrat o contribuție negativă, din administrația publică centrală17 și locală a fost una pozitivă, cu astfel că, pe ansamblu, excepția anului 2020, pe fondul efectelor economice ale pandemiei contribuția companiilor de stat a COVID-19 și ale măsurilor de combatere a acesteia (Tabelul 4). Pe reprezentat doar 0,001% din PIB. ansamblu, contribuția companiilor de stat la soldul bugetar a fost una redusă, variind de la 0,004% din PIB în anul 2018, la 0,028% din PIB în anul 2019, la -0,082% din PIB în anul 2020, până la doar 0,001% din PIB în anul 2021. În cazul companiilor de stat incluse în a