Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2021

CONSILIUL FISCAL AL ROMÂNIEI ROMANIAN FISCAL COUNCIL Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2021 Bogdan Andrei DUMITRESCU Filip IORGULESCU Leonard Dan UZUM Manuela Georgiana CIOACĂ Notă: Această analiză a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acesteia de membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 28 martie 2023. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Pagina | 2  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2021 Bogdan Andrei DUMITRESCU1, Filip IORGULESCU2, Leonard Dan UZUM3, Manuela Georgiana CIOACĂ4 Rezumat Această analiză prezintă rezultatele performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2021, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat. Analiza a fost realizată pe un eșantion de 787 de companii de stat, care a fost diferențiat ulterior în Top 5 companii din punct de vedere al profitului net și restul companiilor de stat, deoarece un număr mic de firme cu profituri considerabile influențează în mod semnificativ performanța agregată a firmelor din sectorul public. Spre deosebire de anul 2020, care a consemnat un impact sever al pandemiei COVID-19 asupra companiilor din România – atât private, cât și publice –, în anul 2021 s-a înregistrat un proces de revenire rapidă a activității economice către nivelurile pre-pandemice. În acest context, situațiile financiare agregate ale companiilor din România indică o îmbunătățire a indicatorilor de performanță economico- financiară pe parcursul anului 2021. Judecarea acestei evoluții trebuie făcută ținând cont că, deși au fost continuate unele măsuri guvernamentale de sprijin inițiate în anul 2020, cuantumul ajutorului financiar acordat de stat firmelor a fost mai redus în anul 2021 comparativ cu anul precedent. Companiile de stat din România au înregistrat creșteri ale veniturilor totale, cifrei de afaceri și valorii adăugate brute în anul 2021, obținând un profit net total de 4,1 mld. lei, cu 3,2 mld. lei mai mare decât cel realizat în anul 2020. Evoluția favorabilă a rezultatului net în termeni nominali se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat – creștere a profitului net de la 4,2 mld. lei la 6,4 mld. lei –, dar și la nivelul celorlalte companii – diminuare a pierderii agregate de la 3,3 mld. lei la 2,3 mld. lei, deși acestea continuă să fie neprofitabile, similar situației consemnate în majoritatea anilor anteriori. Creșterea rezultatului net obținut de companiile de stat a determinat îmbunătățirea tuturor indicatorilor de performanță ai acestora, cum sunt cei privind marjele de profit, respectiv ratele de rentabilitate economică și financiară. Pe de altă parte, se poate remarca nivelul destul de redus al contribuției companiilor de stat la activitatea economică din România. Astfel, în anul 2021 ponderea veniturilor acestora în total economie a fost de 3,1%, iar cea a valorii adăugate brute de 8,1%. De asemenea, anul 2021 a consemnat evoluții favorabile și pentru indicatorii de lichiditate și solvabilitate ai companiilor de stat, în timp ce investițiile noi au atins maximul înregistrat în perioada 2009-2021. Pe fondul relansării 1 Director, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 2 Șef serviciu, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 3 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 4 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal Pagina | 3 activității economice, și companiile din sectorul privat au înregistrat o profitabilitate în creștere semnificativă, cu evoluții favorabile la nivelul cvasi-totalității indicatorilor economico-financiari. Creșterea performanței economico-financiare s-a reflectat în evoluția arieratelor companiilor de stat, acestea diminuându-se semnificativ, cu 23,5% (-5,2 mld. lei) față de anul anterior, până la nivelul de 17 mld. lei (reprezentând 20,9% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii, față de 24,1% în 2020). Trebuie menționat că ponderea arieratelor companiilor de stat în total arierate rămâne în continuare semnificativ superioară contribuției acestor companii la activitatea economică. De asemenea, evoluția clasamentului societăților cu cel mai mare volum de plăți restante indică o cronicizare a problemei arieratelor în anumite sectoare, o serie de companii publice continuând să se regăsească an de an în acest clasament. În ceea ce privește arieratele companiilor private, și acestea au avut o evoluție favorabilă, diminuându-se cu 7,6% (-5,3 mld. lei) față de anul 2020. Îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de stat în perioada 2015-2017 a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Însă, în pofida progreselor realizate, ulterior au fost implementate o serie de amendamente care au condus la exceptarea majorității companiilor de stat de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011, desființându-se de facto aplicarea practicilor de guvernanță corporativă la nivelul acestora. În acest sens, și Raportul OCDE cu privire la aplicarea principiilor guvernanței corporative în companiile de stat din România a evidențiat existența unor neajunsuri importante în implementarea adecvată a cadrului legal existent. Diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență și responsabilitate s-a suprapus, începând cu anul 2018, cu declinul majorității indicatorilor de performanță ai companiilor de stat. Astfel, deși anul 2021 a arătat o ameliorare semnificativă a acestor indicatori, majoritatea lor continuă să se situeze sub valorile înregistrate în anul 2017, atât în ceea ce privește profitul net agregat (cu 0,7 mld. lei mai mic în termeni nominali), cât și în ceea ce privește principalele rate de rentabilitate (ecart nefavorabil de 1,1 pp în cazul ROE, respectiv de 0,8 pp în cazul ROA). Consiliul Fiscal pledează pentru aplicarea adecvată a cadrului legal privind guvernanța corporativă a companiilor de stat din România, inclusiv pentru revenirea la sfera inițială de cuprindere a companiilor de stat în ceea ce privește aplicarea principiilor de guvernanță corporativă, respectiv la situația anterioară implementării prevederilor Legii nr. 111/2016. Aceste obiective sunt cu atât mai importante în condițiile în care Guvernul dorește să mențină controlul decizional prin pachete majoritare de acțiuni în companii de interes strategic național. Cuvinte-cheie: companii de stat, performanță economico-financiară, arierate, guvernanță corporativă Coduri JEL: G30, H83, L32 Pagina | 4  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2021 Introducere Acumularea de pierderi și arierate de companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar. Prin urmare, se impune monitorizarea continuă a performanței economico-financiare a companiilor din sectorul public. În acest sens, prezentul raport analizează rezultatele obținute de companiile de stat din România în anul 2021, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat, pe baza situațiilor financiare anuale transmise Ministerului Finanțelor (MF) de toate firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Trebuie menționat că, spre deosebire de anul 2020, care a consemnat un impact sever al pandemiei COVID-19 asupra companiilor din România (atât private, cât și publice), în anul 2021 s-a înregistrat un proces de revenire rapidă a activității economice către nivelurile pre-pandemice. Această evoluție a fost determinată în principal de următorii factori: un puternic efect de bază (localizat, cu precădere, la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2021), impactul pozitiv al continuării unor măsuri guvernamentale de sprijin al economiei, precum și o revenire a încrederii la nivelul operatorilor economici, care au putut dispune și de economisirea forțată din perioada anterioară. În acest context, judecarea performanței economico-financiare a companiilor de stat și private trebuie făcută ținând cont că, deși au fost continuate unele scheme guvernamentale de sprijin din anul precedent5 (cum sunt programele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, programele de garantare a creditului comercial și a schemei de ajutor de stat asociate acestuia, acordarea de îndemnizații pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului etc.), sprijinul financiar acordat de stat firmelor a fost mai redus în anul 2021 comparativ cu anul anterior. Astfel, înregistrarea de companiile din România a unor rezultate financiare agregate în creștere semnificativă arată că efectul favorabil al relansării activității economice din anul 2021 depășește cu mult efectul nefavorabil al retragerii parțiale a sprijinului acordat de stat. În acest sens, trebuie menționat că îmbunătățirea situației economico-financiare a companiilor din România a permis chiar recuperarea peste așteptări a obligațiilor fiscale amânate la plată de agenții economici în anul 2020, în condițiile în care facilitatea de amânare a plății anumitor impozite și taxe a reprezentat una dintre principalele măsuri de sprijin a mediului de afaceri pe parcursul anului precedent. 5 Conform Raportului privind execuția bugetară finală a anului 2021, https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul- de-stat/informatii-executie-bugetara Pagina | 5 Setul de date utilizate Analiza a fost realizată pe un La finalul anului 20216, un număr de 1.591 de companii au raportat în număr de 787 de companii de situațiile financiare anuale că sunt societăți cu capital integral sau stat, dimensiunea și structura majoritar de stat. În urma unei analize riguroase a formei de organizare, eșantionului utilizat a obiectului de activitate și a structurii de deținere a capitalului social neindicând diferențe vărsat, s-a observat că numeroase societăți cu răspundere limitată au semnificative față de anul consemnat în mod eronat apartenența la sectorul companiilor de stat, 2020, când au fost incluse în marea majoritate a acestora declarând că sunt organizate sub formă de analiză 793 de companii. regii autonome. După ce s-a procedat la corectarea erorilor de Astfel, este de așteptat ca raportare identificate, numărul final al companiilor de stat incluse în rezultatele prezentului studiu analiză a fost de 787, acesta fiind apropiat de dimensiunea eșantionului să fie comparabile cu cele aferent anului 2020 (793 de companii). Având în vedere relativa obținute în anii anteriori. stabilitate a eșantionului analizat, este de așteptat ca rezultatele prezentului studiu să fie comparabile cu cele obținute în anii anteriori. Pentru a reflecta cu acuratețe În continuare, s-a procedat la o serie de ajustări ale datelor financiare cât mai mare performanța raportate pentru ca analiza realizată să reflecte cu o acuratețe cât mai economico-financiară a mare performanța economico-financiară a companiilor din sectorul companiilor de stat din public. Astfel, similar perioadei 2018-2020, Compania Națională de România, eșantionul de date Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR S.A.) a raportat drepturi utilizate a fost ajustat pentru de concesiune ca urmare a contractului semnat cu Ministerul a elimina influența factorilor Transporturilor privind bunurile proprietate publică a statului, valoarea regăsiți la nivelul situațiilor rămasă de amortizat a acestora la 31 decembrie 2021 fiind de 62,3 mld. financiare, dar care nu lei7. Deoarece aceste drepturi de concesiune nu reprezintă rezultatul reflectă o modificare efectivă activităților de investiții (fiind asimilate subvențiilor conform IFRS8) și a performanței. sunt de natură a afecta considerabil rezultatele studiului (conducând la o creștere substanțială a volumului activelor, respectiv a ratei de îndatorare a companiilor de stat), s-a procedat la eliminarea lor din analiză. Totodată, începând cu anul 2018, situațiile financiare raportate de CNAIR au fost caracterizate de o diminuare importantă a imobilizărilor corporale în curs de execuție (cu peste 10 mld. lei), contrabalansată de o creștere similară a stocurilor de producție în curs de execuție9. Având în vedere că aceste modificări au un impact important asupra indicatorilor referitori la lichiditate, respectiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, s-a procedat la ajustarea corespunzătoare a respectivilor indicatori. 6 Conform datelor transmise de MF la data de 21 septembrie 2022. Astfel, analiza nu include societățile care nu transmiseseră până la data respectivă situațiile financiare aferente anului 2021 și nici eventualele modificări operate ulterior. 7 Conform notelor la situațiile financiare ale CNAIR S.A. pe anul 2021. 8 Standarde Internaționale de Raportare Financiară. 9 Reîncadrarea acestor sume este, cel mai probabil, rezultatul politicilor contabile utilizate. Pagina | 6  De asemenea, Oltchim S.A. a raportat în anul 2021 obținerea unui profit scriptic de 1,7 mld. lei, reprezentând circa 29% din profitul total al companiilor de stat. Având în vedere că această companie se află în situație de faliment (având lichidator judiciar din 2019), s-a procedat la eliminarea profitului obținut de Oltchim din analiza realizată la nivelul anului 2021, deoarece ar fi condus la o îmbunătățire artificială a profitabilității agregate a companiilor de stat, precum și la o distorsionare a rezultatelor de ansamblu ale analizei. Începând cu anul 2018 nu s-au mai raportat plăți restante de Compania Națională a Huilei S.A. (5,4 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), respectiv de Electrocentrale București S.A. (1,7 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), acesta fiind motivul pentru care arieratele companiilor de stat au înregistrat în 2018 o scădere considerabilă (cu peste 36%) față de anul precedent. Trebuie menționat că lipsa raportărilor nu indică stingerea acestor plăți restante, ci este cel mai probabil cauzată de faptul că, la momentul respectiv, CN a Huilei S.A. se afla în procedură de faliment, iar Electrocentrale București S.A. se afla în insolvență. Ajustări asemănătoare au fost operate și la nivelul altor ani anteriori, cu scopul de a obține o evaluare cât mai realistă a performanței companiilor de stat, după cum urmează: - La sfârșitul anului 2018, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (SNTFM CFR Marfă S.A.) a raportat o creștere cu 4,3 mld. lei a imobilizărilor corporale față de anul anterior ca urmare a unui proces de reevaluare a imobilizărilor corporale și a investițiilor imobiliare. Informația a fost tratată cu prudență, în sensul recunoașterii creșterii volumului activelor companiilor de stat, însă această majorare nu a fost asimilată investițiilor în active imobilizate; - Din eșantionul aferent anului 2017 au fost eliminate Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Societatea Română de Televiziune (SRT), întrucât acestea distorsionau semnificativ analiza profitabilității companiilor de stat ca urmare a sumei de 401,2 milioane euro încasate de SAPE de la grupul Enel (în urma procesului câștigat la Curtea de Arbitraj de la Paris), respectiv ca urmare a creșterii substanțiale a subvenției acordate SRT de statul român (de la 95 mil. lei în 2016, la 946 mil. lei în 2017) pe fondul eliminării taxei radio-TV, dar și în scopul rambursării datoriilor istorice ale televiziunii publice; - O situație similară a fost înregistrată în anul 2015, când Oltchim S.A. a obținut un profit scriptic de peste 2,3 mld. lei Pagina | 7  (reprezentând aproape 48% din profitul total al companiilor de stat), ca urmare a ștergerii unei părți însemnate a datoriilor. Și în acest caz s-a procedat la eliminarea profitului obținut de Oltch