Raportul anual al Consiliului Fiscal

Proiectele cu finanțare din sumele             Graficul 25: Evoluția cheltuielilor cu proiectele cu
reprezentând       asistență     financiară finanțare din sumele reprezentând asistență financiară
nerambursabilă și împrumui aferentă nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR în anul 2022
PNRR au fost estimate în bugetul inițial al                         (mld. lei)
anului 2022 la un nivel de 10,6 mld. lei.
                                                12
Cu ocazia primei rectificări, aceste sume au
fost majorate până la nivelul de 11,6 mld.
                                                10
lei, componenta de împrumut având cel
mai important aport la majorare (circa 1
                                                 8

mld. lei).

La a doua rectificare din anul 2022, acest       6                       11,6
                                                          10,6
agregat a fost diminuat semnificativ, cu 7,6
                                                 4
mld. lei, pe fondul întârzierilor în
demararea proiectelor comparativ cu
                                                 2                                      4,0
estimările inițiale, astfel că, pe măsură ce
proiectele vor fi implementate, sumele                                                               0,8
                                                 0
aferente PNRR vor fi înregistrate atât pe            Program inițial     Prima         A doua      Execuție
latura veniturilor, cât și pe cea a                                    rectificare   rectificare

cheltuielilor. Sursa: MF (standarde cash)

Conform datelor privind execuția BGC, cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR au fost de 0,8 mld. lei, aproximativ 7,5% din suma bugetată inițial. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra faptului că un impact suplimentar asupra deficitului poate fi exercitat și de sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, în măsura în care nu se reușește acomodarea acestora prin restrângerea altor categorii de cheltuieli și/sau prin creșterea veniturilor bugetare. O constrângere importantă este însă reprezentată de spațiul fiscal actual foarte limitat.

O analiză a eficienței cheltuielilor de investiții pe ansamblul ultimilor 10 ani relevă un rezultat nesatisfăcător pentru țara noastră raportat la evoluția indicatorului în alte state membre UE. În condițiile în care România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate ponderi în PIB a cheltuielilor de capital raportat la media UE, infrastructura este insuficientă, atât în termeni de cantitate, cât și de calitate, semn al unei eficiențe scăzute a cheltuielilor publice de investiții. Astfel, în perioada 2013-2022, ponderea în PIB a cheltuielilor de capital (Graficul 26) a plasat România în prima jumătate a clasamentului (locul 10 în UE27), respectiv cu o medie pe 10 ani de 3,9% din PIB, cu aproximativ 1 pp peste media UE27. Raportat la prima clasată, Ungaria, decalajul este de 1,5 pp, și față de a doua clasată, Estonia, de 1,4 pp. Decalajul se micșorează la nivelul anului 2022 (-1,1 pp comparativ cu Ungaria și -1 pp raportat la Estonia).

79