Raportul anual al Consiliului Fiscal

susține în mod consecvent dezideratul creșterii ponderii surselor de finanțare a investițiilor publice din fonduri europene, având în vedere și contextul economic general caracterizat de incertitudine, care reclamă sporirea eficienței în alocarea fondurilor interne.

În execuție, creșterea comparativ cu anul anterior a fost de 13,3 mld. lei (la un nivel de 72,5 mld. lei), respectiv o majorare de 22% în termeni nominali45. În structură, comparativ cu anul anterior, avansul s- a realizat pe seama tuturor componentelor, respectiv: proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare (+8,4 mld. lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferente PNRR46 (+0,9 mld. lei), în vreme ce sursele din economia internă au fost mai mari cu circa 4 mld. lei față de anul 2021. Astfel, în 2022 raportul dintre sursele interne și externe47 de finanțare a cheltuielilor de investiții ale statului a devenit din nou supraunitar, după ce în anul precedent a fost pentru prima dată din anul 2015 subunitar 48.

Ponderea cheltuielilor cu investiții în PIB a atins 5,1% în 2022, cu 0,1 pp peste nivelul consemnat în anul anterior (5%), reprezentând un avans de aproximativ 1,5 pp comparativ cu media anilor 2016-2019, dar încă sub media anilor 2009-2015 (5,8% din PIB) cu 0,7 pp.

Evoluția acestui agregat bugetar din perspectiva comparației dintre realizările efective și valorile planificate în bugetul inițial sau stabilite cu ocazia rectificărilor bugetare este ilustrată în Graficul 22 pentru perioada 2017-2022, fiind prezentate și rezultatele execuției pentru anii 2009-2016. Se observă în ultimii ani o volatilitate ridicată a prognozelor din cursul anului privind cheltuielile de investiții publice, rezultatele execuțiilor fiind de regulă inferioare estimărilor din bugetele inițiale (excepție făcând anul 2020) și, fără excepție, celor estimate în rectificări.

Evoluția din anul 2022 nu se abate de la această tendință, cu un decalaj între execuție și nivelul programat în bugetul inițial de 15,9 mld. lei, din care cea mai mare nerealizare, de 9,7 mld. lei, a fost la sumele aferente PNNR, urmată de proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-3,4 mld. lei) și de sumele aferente fondurilor proprii și împrumutate (-2,7 mld. lei). Comparativ cu estimarea din prima rectificare bugetară, diferența a fost de -19,2 mld. lei, pe fondul unei nerealizări de proporții a investițiilor din sumele aferente PNRR de 10,8 mld. lei, urmată de o neexecutare la nivelul fondurilor proprii și împrumutate de circa 5 mld. lei, respectiv de 3,4 mld. lei la nivelul fondurilor externe nerambursabile postaderare. Între execuție și nivelul propus în a doua rectificare, operată în luna noiembrie, gap-ul s-a diminuat comparativ cu prima rectificare, dar a rămas la cote alarmante (-14,6 mld. lei, aproximativ 1% din PIB), generat în principal de neîndeplinirea țintei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-5,96 mld. lei), urmate de fondurile proprii și împrumutate (-5,5 mld. lei) și sumele aferente PNRR (-3,2 mld. lei). Consiliul Fiscal

45 Mai mult decât avansul PIB în termeni nominali, care a fost de circa 19,3%. 46 Acest agregat apare pentru prima oară în anul 2022. 47 Începând cu acest an, în această categorie intră și agregatul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR. 48 Respectiv de 108% de la 99% în 2021, 134% în 2020 și 235% în 2019. În 2015, anul unui grad maxim de absorbție a fondurilor europene (exercițiul 2007-2014), raportul a fost de 74%.

75