Raportul anual al Consiliului Fiscal

doua rectificare. Din nota care însoțește execuția bugetului general consolidat pe anul 202244, pentru acest agregat bugetar s-a constatat o creștere cu 17,1% la bugetele locale și cu 9,3% la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate față de anul precedent.

Și în anii anteriori, agregatul de cheltuieli cu bunuri și servicii s-a dovedit a fi dificil de controlat. Astfel, în perioadele 2011-2013 și 2017-2021, nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (nete de impactul schemelor de compensare) consemnat în execuțiile bugetare a fost superior celui bugetat inițial sau chiar celor revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, în timp ce perioada 2014-2016 a fost caracterizată de o situație diferită, execuția finală înregistrând un nivel mai redus al cheltuielilor comparativ cu ultima iterație bugetară.

Consiliul Fiscal remarcă o lipsă cronică de transparență în proiecția acestui agregat de cheltuieli, privind ipotezele care fundamentează traiectoria sa, motivația revizuirilor de amploare operate pe parcursul anului nefiind explicată în documentele care însoțesc iterațiile succesive ale bugetului. Aceste explicații sunt cu atât mai necesare cu cât modificările sunt adesea substanțiale, având potențialul de a influența atingerea țintei de deficit bugetar sau respectarea regulilor fiscale. Consiliul Fiscal pledează pentru o programare bugetară care să aibă în vedere includerea tuturor cheltuielilor din cadrul acestui capitol în interiorul proiectului de buget, împreună cu o detaliere corespunzătoare a destinației fondurilor, precum și pentru explicații cuprinzătoare cu ocazia rectificărilor bugetare în legătură cu sursele potențialelor majorări ale acestei categorii de cheltuieli. Un plus de transparență ar putea constitui un bun punct de pornire în eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, acesta fiind însă necesar a fi însoțit de o reformă amplă a sistemului de achiziții publice.

III.5.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiții cuprind, conform clasificației bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, transferuri de capital, alte transferuri de natura investițiilor și, începând cu anul 2022, și agregatele reprezentând proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, respectiv proiectele cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. În cuprinsul acestui capitol analiza în structură a acestui agregat bugetar respectă definiția de mai sus.

În construcția bugetară inițială a anului 2022, cheltuielile de investiții, în standarde cash, au fost estimate semnificativ peste valoarea din programul anului 2021 (cu 26,4 mld. lei, respectiv la 88,4 mld. lei, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap). Structura de finanțare a fost proiectată în favoarea surselor interne de finanțare (cheltuieli de capital și alte transferuri de natura investițiilor acumulând 54% din total, cu 6 pp peste ponderea din bugetul inițial al anului 2021), surselor externe revenindu-le 46% din total (comparativ cu ponderea de 52% din bugetul inițial al anului 2021). Această evoluție poate fi explicată și de faptul că anul 2022 este penultimul în care pot fi atrase sume prin CFM 2014-2020, ceea ce reclamă cheltuieli suplimentare legate de cofinanțarea proiectelor aflate în derulare. Consiliul Fiscal

44 Notă privind execuția bugetului general consolidat – decembrie 2022.

74