Raportul anual al Consiliului Fiscal

➢ Se remarcă ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții (6,7% din PIB, maximul din 2009 până la acel moment), precum și ponderea pe care sumele din PNRR o aveau în totalul cheltuielilor de investiții (aproximativ 12% în anul 2022). ➢ Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor bugetare, CF aprecia construcția bugetară pentru anul 2022 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene), neexistând suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea țintei de 5,84% din PIB în proiectarea bugetului pe anul 2022. ➢ CF a subliniat faptul că principalele măsuri structurale de politică fiscal-bugetară adoptate de Guvern cu scopul reducerii deficitului au vizat cheltuielile bugetare, în timp ce creșterea veniturilor bugetare era proiectată doar pe seama anticipatei îmbunătățiri a eficienței colectării.

2. Cele două rectificări bugetare din cursul anului 2022

Prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 19/2022) prevedea o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până la acel moment – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială. Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC rămânea neschimbat față de construcția bugetară inițială, și anume 5,84% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 55,2 mld. lei.

Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare a avut două surse principale: revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflației ridicate, proiecția deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) și încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale.

Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive ale nivelurilor proiectate în bugetul inițial (nete de impactul schemelor de tip swap) au survenit la marea majoritate a acestora, după cum urmează: ➢ Venituri fiscale: +21,2 mld. lei, cu principalele modificări la nivelul următoarelor componente: o Impozit pe profit: +4 mld. lei, revizuire ce a avut în vedere majorarea proiecției pentru dinamica PIB nominal de la +10,7% (la momentul elaborării proiectului de buget) la +16,2%; o Impozit pe salarii și venit: +1,7 mld. lei, revizuire ce a avut în vedere modificarea prognozei care a stat la baza elaborării bugetului inițial privind agregatele macroeconomice relevante, respectiv pentru numărul mediu de salariați de la +2% la +1,4% și pentru câștigul salarial mediu brut de la +8,7% la +10,4%, precum și impactul măsurilor referitoare la impozitul pe venit adoptate prin OG 16/2022, evaluat de MF la +0,3 mld. lei pentru anul 2022; o Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital: +0,13 mld. lei; o Impozite și taxe pe proprietate: -0,4 mld. lei;

o TVA: +5,1 mld. lei, creștere proiectată pe seama îmbunătățirii colectării TVA (având în vedere că includerea ex-ante a unor sume suplimentare având drept sursă creșterea eficienței colectării nu este compatibilă cu principiul responsabilității fiscale, CF aprecia, în opinia

32