Raportul anual al Consiliului Fiscal

vedere nerespectarea în mod repetat a calendarului legal de elaborare și aprobare a SFB în ultimii ani, Consiliul Fiscal notează că perpetuarea acestei situații reduce relevanța plafoanelor stabilite pentru indicatorii bugetari și subminează rolul de orientare pe care o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget, aceasta rămânând în mod recurent tributară unor obiective pe termen scurt.

SFB pentru perioada 2022-2024 a stabilit pentru anul 2022 un deficit bugetar cash de 5,84% din PIB, respectiv o diminuare de 1,29 pp din PIB față de nivelul de 7,13% din PIB, estimat la acea dată pentru anul 202115. Exprimat în termeni ESA 2010, deficitul bugetar a fost estimat la 6,24% din PIB, în scădere cu 1,79 pp față de nivelul evaluat de MF pentru anul 2021. Nivelul ajustării structurale era de 1,6 pp, de la 7,31% la 5,71% din PIB potențial. Bugetul general consolidat pentru anul 2022 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică care a estimat o creștere în termeni reali a PIB de 4,6%, un deflator PIB de 5,8% și o rată medie anuală a inflației de 6,5%.

Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv (PDE) 16, SFB a proiectat revenirea deficitului bugetar în termeni ESA 2010 sub nivelul de referință de 3% din PIB până în anul 2024 (și anume 2,9%)17.

În opinia sa 18 cu privire la Legea bugetului pe anul 2022, CF a apreciat că modul de construire a proiectului de buget, precum și a cadrului bugetar pe termen mediu asociat acestuia indica o schimbare a conduitei politicii fiscal-bugetare puternic expansioniste din ultimii ani către o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice. Dintre aspectele menționate de CF enumerăm: ➢ Potrivit metodologiei cash, diminuarea deficitului bugetar la 5,84% avea loc în planificarea bugetară pentru anul 2022 prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,83 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,46 pp din PIB. ➢ Sursa principală a majorării ponderii veniturilor fiscale în PIB era indicată ca fiind creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale, față de care CF a avut rezerve în a o considera la acel moment, în virtutea principiului prudenței. Astfel, CF estima un gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 mld. lei (circa 0,92% din PIB). ➢ Reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor în planificare viza înghețarea majorității salariilor din

sectorul public și ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, cele de asistență socială, cele privind alte transferuri. CF estima un necesar suplimentar de alocări bugetare de 1,9 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială și de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (cumulat, o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,3% din PIB).

15 Execuția pe 2021 a indicat un deficit cash de 6,73% din PIB, pe baza datelor pentru PIB 2021 publicate de Eurostat în aprilie 2022. 16 Declanșată în aprilie 2020, urmare a depășirii în anul 2019 a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar exprimat în standarde europene. 17 Calendarul este stabilit de CE în cadrul PDE, în condițiile suspendării regulilor fiscale la nivelul UE în perioada 2021-2023. 18 http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20buget%202022.pdf

31