Raportul anual al Consiliului Fiscal

• • Cea de a doua rectificare bugetară din anul 2022 a avut loc în circumstanțe nefavorabile, cu

implicații deosebit de severe asupra economiei românești: criza energetică, împletită cu procesul complicat de tranziție spre energia verde, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia și, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina. Comparativ cu parametrii bugetari aprobați anterior, această rectificare a avut în vedere o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor totale ale BGC (+0,9 mld. lei, existând însă modificări importante în structura acestora), deficitul bugetar rămânând astfel nemodificat în termeni nominali. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului bugetar era anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 23,7 mld. lei. În ceea ce privește nivelul veniturilor bugetare, a doua rectificare a consemnat o estimare apropiată de cea de la prima rectificare, în condițiile în care veniturile mult peste așteptările anterioare – în special cele nefiscale și impozit pe profit – au contrabalansat reducerile efectuate în cadrul altor categorii de venituri – cu precădere TVA și sume aferente

PNRR. Pe partea de cheltuieli bugetare au fost confirmate aprecierile CF, formulate cu ocazia primei rectificări, privind insuficiența alocărilor pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și cele de asistență socială. Deși CF și-a menținut evaluarea anterioară cu privire la necesitatea unor alocări suplimentare la nivelul acestor agregate de cheltuieli, a apreciat că încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții totale din primele 10 luni ale anului, care făcea improbabilă atingerea țintelor propuse pentru aceste cheltuieli, având însă un impact favorabil asupra soldului bugetar.

• • Execuția bugetară a anului 2022, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 5,72% din

PIB, foarte apropiat de proiecția de la cea de a doua rectificare, respectiv de 6,2% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (cu 0,04 pp sub ținta stabilită prin bugetul inițial). Aceste valori au confirmat evaluarea CF, exprimată cu ocazia opiniei sale asupra celei de a doua rectificări bugetare, privind îmbunătățirea perspectivei fiscale pentru anul 2022 pe fondul unei dinamici superioare celei anticipate a PIB nominal, care a implicat venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) mai ridicate, precum și al creșterii peste nivelurile bugetate a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluțiilor din sectorul energetic.

• • Totodată, CF aprecia, în analizele sale, că procesul de consolidare bugetară este vital pentru

România din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice, de ameliorare a ratingului de țară. Amânarea realizării acestui proces prin măsuri cu efect asupra deficitului structural, doar mizând pe continuarea evoluției ciclice favorabile a economiei și pe efectul inflației (pozitiv din punct de vedere fiscal), nu reprezintă o opțiune viabilă.

29