Raportul anual al Consiliului Fiscal

III. Politica fiscal-bugetară în anul 2022

III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2022 După ce anul 2021 a consemnat o reducere a deficitului până la nivelul de 6,73% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv 7,12% din PIB în termeni ESA, anul 2022 a fost marcat de câteva șocuri de mare amploare – debutul conflictului din Ucraina, evoluția prețurilor la energie și creșterea accelerată a inflației – care au ridicat provocări importante pentru politica fiscal-bugetară din România. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare din anul 2022, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport:

• • Construcția bugetară pentru anul 2022 prevedea o țintă de deficit bugetar de 5,84% potrivit

metodologiei cash (-0,89 pp față de anul precedent), respectiv de 6,24% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (-0,88 pp față de anul anterior). Diminuarea proiectată a deficitului era sprijinită de următoarele elemente: majorarea veniturilor bugetare, în principal pe seama considerării ex-ante a unor sume în cuantum de 10,65 mld. lei provenind dintr-o preconizată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale, la care se adăuga o diminuare a cheltuielilor bugetare pe fondul înghețării majorității salariilor din sectorul public și al unor ritmuri de creștere inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, asistență socială și cele privind alte transferuri. La acel moment, CF a apreciat că nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea țintei asumate și, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, a evaluat construcția bugetară pentru anul 2022 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene).

• • Analiza proiecției bugetare pe termen mediu a arătat că procesul de consolidare fiscal-bugetară

din perioada 2023-2024 era prevăzut a se realiza în mod covârșitor pe partea de cheltuieli bugetare. CF a ridicat semne de întrebare cu privire la realismul acestei abordări, subliniind că nu este posibil ca această consolidare să se realizeze numai prin restrângerea cheltuielilor publice, simultan cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esențiale.

• • Proiectul primei rectificări bugetare din anul 2022 a prevăzut o majorare nominală substanțială

– fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF până la acel moment – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială. Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC a fost menținut la 5,84%, ca urmare a majorării proiecției PIB nominal cu 55,2 mld. lei. Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare a avut loc pe fondul revizuirii ascendente a dinamicii PIB nominal (sub impactul inflației peste așteptări) și al încasărilor suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Majorarea cheltuielilor bugetare, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, a fost determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială, alte transferuri și dobânzi. Analizând coordonatele actualizate ale veniturilor și cheltuielilor, CF aprecia în opinia sa asupra primei rectificări că deficitul bugetar plauzibil a fi atins se situa la circa 7% din PIB. 28