Raportul anual al Consiliului Fiscal

incipal, de majorarea volumului împrumuturilor administrației publice (+2,9 mld. euro), precum și a volumului numerarului și depozitelor (+0,8 mld. euro) și titlurilor de natura datoriei (+1,3 mld. euro), deținute de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală. Aceste creșteri au fost balansate de scăderea volumului titlurilor de natura datoriei (-4,4 mld. euro). Analiza structurii pe sectoare instituționale arată faptul că datoria publică externă directă a scăzut cu 1,5 mld. euro la finalul lui 2022, față de 2021, după o scădere a volumului emisiunilor de obligațiuni realizate de MF pe piețele externe. În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe s- a diminuat de la 61,6%, în 2021, la 58,3%, în 2022. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe 9 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 24 a băncii centrale a rămas nemodificată în 2022, 3,5% din totalul datoriei externe, ponderea datoriei private externe, în totalul datoriei externe directe, a crescut de la 34,9%, în 2021, la 38,2%, în 2022. Evoluția creditului neguvernamental10 a intrat pe o traiectorie descendentă, înregistrând, în decembrie 2022, o scădere de 3,6% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului precedent (în termeni nominali, creditul neguvernamental a crescut cu 12,1%). Componenta în lei a creditului neguvernamental a scăzut cu 8,4% în termeni reali, în timp ce creditele în valută, echivalent în lei, au accelerat semnificativ, înregistrând o creștere reală de 8,9%. Scăderea reală a creditului neguvernamental este explicată de scumpirea creditelor, în condițiile creșterii dobânzilor de referință pentru temperarea presiunilor inflaționiste. Creșterea creditelor în valută a fost determinată de cererea în creștere a sectorului nefinanciar, influențată de diferențialul de dobândă dintre moneda națională și euro și de faptul că Banca Centrală Europeană a inițiat ciclul de creștere a dobânzii de referință mai târziu, în comparație cu BNR. Programele guvernamentale au continuat să sprijine evoluția creditelor acordate sectorului nefinanciar, în condițiile în care ponderea creditelor cu garanție de stat în totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare a crescut cu circa 7 pp față de anul precedent. În schimb, ponderea creditelor acordate prin programul „Noua Casă” în totalul creditelor ipotecare a continuat să scadă11, în condițiile reducerii plafonului alocat programului la 1,5 mld. lei. Pe segmentul creditelor în lei acordate populației, evoluția acestora a relevat o scădere în termeni reali de 7,8% (în termeni nominali, +7,3%) în 2022. Creditele în valută acordate populației, exprimate în lei, au înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere reală semnificativă, de 23,1%, ceea ce corespunde unei contracții în termeni nominali de 10,5%. Creditele în lei acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare s-au diminuat, în termeni reali, cu 9,3% (+5,6% în termeni nominali), iar cele în valută, exprimate în lei, au crescut, în termeni reali, cu 23,1% (+43,3% în termeni nominali). Rata creditelor neperformante a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 2,65% în decembrie 2022, față de 3,35% în decembrie 2021. Gradul de acoperire cu provizioane a ajuns, la finalul anului 2022, la 68,2%, de la 68% în 2021 – cu mult peste nivelul mediu european de 43,4%. De asemenea, din punct de vedere macroprudențial, se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate situându-se, la finele lui 2022, la 209,1%. Totodată, raportul credite pe depozite pentru populație și societăți nefinanciare s-a plasat la aproximativ 70% – reliefând probleme în absorbția creditului atât la nivelul firmelor, cât și la nivelul gospodăriilor. Pentru companii, factorul generator sunt problemele de decapitalizare ale sectorului real care conduc și la lipsa agenților economici bancabili din economie. La nivelul gospodăriilor, raportul puternic subunitar între credite și depozite reflectă inegalitatea ridicată în privința veniturilor – una dintre cele mai ridicate din UE –, care reduce și ea apetența pentru credite bancare, precum și bonitatea potențialilor debitori. În anul 2022, datele privind piața muncii evidențiau un număr mediu de salariați în creștere ușoară la 5.170 de mii de persoane12 (+1,5% față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 5,6%, 10 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 11 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, decembrie 2022. 12 Conform prognozei de primăvară a CNSP din mai 2023. 25 valoare similară cu cea din 2021. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 6.120 lei13 (+10,6% față de anul 2021). Câștigul salarial mediu net a fost de 3.801 lei (+11,3% față de anul precedent), iar câștigul salarial real a înregistrat o scădere cu 2,2%, în condițiile unei inflații medii anuale de 13,8%. Având în vedere obligația Consiliului Fiscal de a include în raportul său anual o evaluare ex post a prognozelor macroeconomice și bugetare, cuprinse în strategia fiscal-bugetară care face obiectul raportului (conform art. 61 al LRFB), Tabelul 1 prezintă principalele prognoze macroeconomice din SFB 2022-2024, în comparație cu valorile realizate efectiv la nivelul anului 2022, conform celor mai recente date disponibile. Este de subliniat că acuratețea prognozei din SFB trebuie evaluată având în vedere circumstanțele excepționale ale anului 2022, în care numeroase evenimente extreme s-au suprapus, iar incertitudinea a fost ridicată. Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2022 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2022-2024 Efectiv 2022 modificare procentuală față de anul anterior, % Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 1.317.267 1.409.784 Produsul intern brut real 4,6 4,7 Deflatorul PIB 5,8 13,4 Utilizarea PIB Consumul final 4,1 5,2 Cheltuiala pentru consumul privat 4,5 5,5 Cheltuiala pentru consumul guvernamental 2,7 4,3 Formare brută de capital fix 9,3 8,0 Exporturi de bunuri și servicii (volum) 5,4 9,6 Importuri de bunuri și servicii (volum) 7,2 9,9 Rata inflației Decembrie 2022 4,7 16,4 Medie anuală 6,5 13,8 Piața muncii Rata șomajului BIM (sf. per.) 5,1 5,6 Număr mediu salariați 2,0 1,5 Câștigul salarial mediu net 8,9 11,3 Sursa: CNSP, Eurostat, MF Analiza diferențelor dintre valorile estimate în SFB 2022-2024 și valorile efectiv înregistrate arată că acestea au fost determinate, în principal, de creșterea ridicată și persistentă a prețurilor, mult peste așteptările autorităților. Astfel, în 2022, PIB nominal a fost mai mare cu circa 7% față de prognoza SFB 2022-2024, în condițiile unui deflator PIB și a unei inflații medii anuale semnificativ mai mari decât 13 Conform prognozei de primăvară a CNSP din mai 2023. 26 estimările inițiale, în timp ce creșterea economică reală s-a situat foarte aproape de nivelul estimat în SFB 2022-2024 (4,7% față de 4,6%). În privința principalelor componente ale PIB, se pot observa rate de creștere efective mai mari decât estimările pentru consumul final (+1,1 pp), exporturi de bunuri și servicii (+4,2 pp) și importuri de bunuri și servicii (+2,7 pp), respectiv mai mici pentru formarea brută de capital fix (-1,3 pp). La nivelul pieței muncii, diferențele dintre valorile estimate și cele realizate sunt mai reduse: +0,5 pp în cazul ratei șomajului BIM, -0,5 pp în cazul ritmului de creștere a numărului mediu de salariați, respectiv +2,4 pp în cazul dinamicii câștigului salarial net. Diferențele dintre valorile prognozate și valorile înregistrate efectiv, mai accentuate, în special, în cazul valorilor nominale, relevă încă o dată efectul inflației surpriză. 27  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2022 III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2022 După ce anul 2021 a consemnat o reducere a deficitului până la nivelul de 6,73% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv 7,12% din PIB în termeni ESA, anul 2022 a fost marcat de câteva șocuri de mare amploare – debutul conflictului din Ucraina, evoluția prețurilor la energie și creșterea accelerată a inflației – care au ridicat provocări importante pentru politica fiscal-bugetară din România. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare din anul 2022, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport: • Construcția bugetară pentru anul 2022 prevedea o țintă de deficit bugetar de 5,84% potrivit metodologiei cash (-0,89 pp față de anul precedent), respectiv de 6,24% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (-0,88 pp față de anul anterior). Diminuarea proiectată a deficitului era sprijinită de următoarele elemente: majorarea veniturilor bugetare, în principal pe seama considerării ex-ante a unor sume în cuantum de 10,65 mld. lei provenind dintr-o preconizată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale, la care se adăuga o diminuare a cheltuielilor bugetare pe fondul înghețării majorității salariilor din sectorul public și al unor ritmuri de creștere inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, asistență socială și cele privind alte transferuri. La acel moment, CF a apreciat că nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea țintei asumate și, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, a evaluat construcția bugetară pentru anul 2022 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene). • Analiza proiecției bugetare pe termen mediu a arătat că procesul de consolidare fiscal-bugetară din perioada 2023-2024 era prevăzut a se realiza în mod covârșitor pe partea de cheltuieli bugetare. CF a ridicat semne de întrebare cu privire la realismul acestei abordări, subliniind că nu este posibil ca această consolidare să se realizeze numai prin restrângerea cheltuielilor publice, simultan cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esențiale. • Proiectul primei rectificări bugetare din anul 2022 a prevăzut o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF până la acel moment – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială. Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC a fost menținut la 5,84%, ca urmare a majorării proiecției PIB nominal cu 55,2 mld. lei. Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare a avut loc pe fondul revizuirii ascendente a dinamicii PIB nominal (sub impactul inflației peste așteptări) și al încasărilor suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Majorarea cheltuielilor bugetare, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, a fost determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială, alte transferuri și dobânzi. Analizând coordonatele actualizate ale veniturilor și cheltuielilor, CF aprecia în opinia sa asupra primei rectificări că deficitul bugetar plauzibil a fi atins se situa la circa 7% din PIB. 28 • Cea de a doua rectificare bugetară din anul 2022 a avut loc în circumstanțe nefavorabile, cu implicații deosebit de severe asupra economiei românești: criza energetică, împletită cu procesul complicat de tranziție spre energia verde, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia și, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina. Comparativ cu parametrii bugetari aprobați anterior, această rectificare a avut în vedere o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor totale ale BGC (+0,9 mld. lei, existând însă modificări importante în structura acestora), deficitul bugetar rămânând astfel nemodificat în termeni nominali. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului bugetar era anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 23,7 mld. lei. În ceea ce privește nivelul veniturilor bugetare, a doua rectificare a consemnat o estimare apropiată de cea de la prima rectificare, în condițiile în care veniturile mult peste așteptările anterioare – în special cele nefiscale și impozit pe profit – au contrabalansat reducerile efectuate în cadrul altor categorii de venituri – cu precădere TVA și sume aferente PNRR. Pe partea de cheltuieli bugetare au fost confirmate aprecierile CF, formulate cu ocazia primei rectificări, privind insuficiența alocărilor pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și cele de asistență socială. Deși CF și-a menținut evaluarea anterioară cu privire la necesitatea unor alocări suplimentare la nivelul acestor agregate de cheltuieli, a apreciat că încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții totale din primele 10 luni ale anului, care făcea improbabilă atingerea țintelor propuse pentru aceste cheltuieli, având însă un impact favorabil asupra soldului bugetar. • Execuția bugetară a anului 2022, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 5,72% din PIB, foarte apropiat de proiecția de la cea de a doua rectificare, respectiv de 6,2% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (cu 0,04 pp sub ținta stabilită prin bugetul inițial). Aceste valori au confirmat evaluarea CF, exprimată cu ocazia opiniei sale asupra celei de a doua rectificări bugetare, privind îmbunătățirea perspectivei fiscale pentru anul 2022 pe fondul unei dinamici superioare celei anticipate a PIB nominal, care a implicat venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) mai ridicate, precum și al creșterii peste nivelurile bugetate a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluțiilor din sectorul energetic. • Totodată, CF aprecia, în analizele sale, că procesul de consolidare bugetară este vital pentru România din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice, de ameliorare a ratingului de țară. Amânarea realizării acestui proces prin măsuri cu efect asupra deficitului structural, doar mizând pe continuarea evoluției ciclice favorabile a economiei și pe efectul inflației (pozitiv din punct de vedere fiscal), nu reprezintă o opțiune viabilă. 29 III.2. Evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69, republicată, raportul anual al Consiliului Fiscal trebuie să conțină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară și bugetul anual” și să includă: a) evaluarea ex-post a prognozelor macroeconomice și bugetare cuprinse în strategia fiscal- bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviații persistente de același sens ale prognozelor macroeconomice față de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puțin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile și recomandările Consiliului Fiscal în vederea îmbunătățirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege. În caracterizarea politicii fiscal-bugetare pentru anul 2022 vor fi analizate în conti