Raportul anual al Consiliului Fiscal

13 reglementează modul de utilizare recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot a fondului de rezervă. fi angajate din fondul de rezervă, împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă. În anul 2022, s-a consemnat o Începând din anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal diminuare a raportului dintre care a condus la o relaxare fiscală de amploare (soldată cu cheltuielile cu salarii și asistență reducerea veniturilor bugetare), s-a accentuat apelul la majorări socială și veniturile bugetare ca discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o rigidizare tot urmare a încasării unor venituri mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. În anul 2022, s-a peste așteptări determinate și de consemnat o diminuare a raportului dintre cheltuielile de personal inflația înaltă. Trebuie menționat și totalul veniturilor bugetare, de la 33,9% la 29,6%, România fiind că susținerea cheltuielilor devansată de Malta (30,8%), care trece astfel pe prima poziție la permanente cu venituri ciclice, nivelul UE. Tot pe un trend descendent se află și raportul dintre temporare, comportă riscuri cheltuielile cu asistența socială și veniturile bugetare, cu o scădere sporite la adresa sustenabilității și de 0,4 pp în 2022 față de 2021. Acest fapt se datorează încasării la stabilității finanțelor publice. buget a unor venituri peste așteptări determinate și de inflația înaltă din anul 2022. Este de menționat că susținerea cheltuielilor permanente cu venituri ciclice, temporare, comportă riscuri sporite la adresa sustenabilității și stabilității finanțelor publice, ținerea sub control a acestor cheltuieli rigide fiind imperios necesară. În anul 2022, cheltuielile de După vârful atins în anul 2020, când cheltuielile de personal și cu personal și cu asistența socială au asistența socială au echivalat cu 94,7% din veniturile fiscale (inclusiv echivalat cu 85,3% din veniturile contribuții de asigurări), respectiv 25,4% din PIB, în anul 2021 fiscale (inclusiv contribuții de ponderea acestor cheltuieli în veniturile fiscale (inclusiv contribuții asigurări). Reducerea deficitului de asigurări), pe de o parte, și în PIB, pe de altă parte, s-a diminuat, bugetar structural necesită atingând nivelul de 89,4% și, respectiv, 24,2%. Tendința a continuat creșterea nivelului veniturilor și în 2022, când ponderea cheltuielilor de personal și cu asistența fiscale, precum și prudență în ceea socială a scăzut la 85,3% din total venituri fiscale și la 23,2% din PIB. ce privește creșterea cheltuielilor În 2022, această îmbunătățire a fost determinată de creșterea permanente. veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) cu circa 19,4%, în timp ce cheltuielile cu salariile și asistența socială au crescut doar cu 6%. Având în vedere că veniturile din anul 2022 au fost influențate de inflația peste așteptări și de încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale, reducerea deficitului bugetar structural necesită creșterea nivelului veniturilor fiscale, precum și prudență în ceea ce privește creșterea unor cheltuieli permanente. În 2023, tabloul macroeconomic În 2023, tabloul macroeconomic indică o decelerare a activității indică o decelerare a activității economice, în comparație cu anul precedent, în condițiile 14 economice, în comparație cu anul persistenței unor efecte adverse. Războiul din Ucraina, cu efecte precedent, în condițiile negative asupra prețurilor materiilor prime și energiei, rata inflației persistenței unor efecte adverse. încă ridicată, dar și înrăutățirea condițiilor de finanțare pe plan CE estimează pentru România o internațional vor contribui la încetinirea activității economice. În creștere economică de 3,2% în prognoza sa de primăvară, publicată recent 1, Comisia Europeană 2023, peste proiecția FMI de 2,4%. anticipează pentru România o creștere economică de 3,2% în 2023 BNR anticipează o rată a inflației – peste prognoza FMI de 2,4%. Factorii determinanți ai traiectoriei IPC la nivelul de 7,1% la finalul ascendente a PIB sunt prevăzuți a fi consumul privat (sprijinit și de anului 2023. indexarea salariilor și pensiilor, precum și de schemele de sprijin guvernamentale, inclusiv din domeniul energiei) și formarea brută de capital fix (avansul investițiilor fiind sprijinit și de anticipata absorbție a fondurilor alocate de CE atât prin cadrul financiar multianual, cât și prin PNRR). Cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 7,1% la finalul anului 2023. Evoluția descendentă a ratei inflației se datorează unei temperări accelerate a prețurilor la energie, însoțită de o atenuare mai lentă a prețurilor aferente indicelui CORE2 ajustat. Deși creșterea economică În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2023 și a proiectată pentru anul 2023 era strategiei fiscal-bugetare 2023-2025, CF considera că valorile ușor supraestimată, aceasta este proiectate ale creșterii economice reale erau ușor supraestimate, compensată de o subevaluare a agregându-se într-o evoluție de ansamblu optimistă, dar fiind deflatorului PIB pe orizontul de compensate de o subevaluare a deflatorului PIB pe orizontul de proiecție. În concluzie, proiecția proiecție. În concluzie, CF aprecia că proiecția PIB nominal avea un PIB nominal pentru anul în curs are nivel ridicat de plauzibilitate. Această observație este întărită de un nivel ridicat de plauzibilitate. ultimele date disponibile care arată că, pentru 2023, prognoza de creștere economică a Guvernului, de 2,8%, ar putea suferi revizuiri în contextul incertitudinii foarte ridicate, cu o probabilitate mai mare în sens descendent, în timp ce riscurile privind prognoza deflatorului PIB sunt ușor înclinate către valori mai ridicate. Proiectul de buget pe anul 2023 a Proiectul de buget pe anul 2023 a avut în vedere o țintă de deficit avut în vedere o țintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB atât conform metodologiei cash, cât și bugetar de 4,4% din PIB atât potrivit metodologiei europene. Ajustarea deficitului era conform metodologiei cash, cât și preconizată să se realizeze parțial prin creșterea veniturilor potrivit metodologiei europene. bugetare, datorată cadrului macroeconomic proiectat, măsurilor Având în vedere o evaluare de politică fiscală adoptate, proiectelor PNRR și sumelor luate în prudentă a proiecțiilor de venituri considerare având drept sursă creșterea eficienței și cheltuieli, CF a apreciat în opinia colectării/reducerea evaziunii fiscale (estimate de MF la 8,7 mld. 1 European Economic Forecast - Spring 2023, Bruxelles, mai 2023. 15 sa cu privire la proiectul de buget lei), iar pe partea de cheltuieli prin diminuarea în termeni nominali pentru anul 2023 că acesta este a subvențiilor și prin ritmuri de creștere inferioare dinamicii compatibil cu un deficit cash de proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de personal, cu bunuri circa 5,7% din PIB, fiind necesar ca și servicii, asistență socială și dobânzi. Având în vedere o evaluare rectificările bugetare viitoare să prudentă a proiecțiilor de venituri și cheltuieli, CF a apreciat, în identifice măsuri de ajustare în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2023, că acesta vederea apropierii de ținta de este compatibil cu un deficit cash de circa 5,7% din PIB. În aceste deficit. condiții, CF a subliniat că rectificările bugetare viitoare trebuie să identifice măsuri de ajustare în vederea apropierii de ținta de deficit, existând riscuri majore privind continuarea consolidării bugetare. Ajustarea deficitului bugetar pe Ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu (perioada 2024- termen mediu este proiectată a se 2026) este determinată, potrivit proiecțiilor din Programul de realiza preponderent pe seama Convergență, în principal de reducerea ponderii cheltuielilor reducerii cheltuielilor bugetare, în bugetare în PIB cu 1,2 pp (de la 38,3%, în 2023, la 37,1%, în 2026), timp ce pentru veniturile bugetare în timp ce ponderea veniturilor bugetare este proiectată să crească se estimează o creștere marginală. doar cu 0,3 pp din PIB (de la 33,9%, în 2023, la 34,2%, în 2026). În CF a pus sub semnul întrebării opinia sa asupra SFB 2023-2025, CF a pus sub semnul întrebării realismul acestei abordări, realismul acestei abordări, apreciind că, în lipsa unor măsuri apreciind că, în lipsa unor măsuri credibile de creștere a veniturilor fiscale, balanța riscurilor este credibile de creștere a veniturilor înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele fiscale, balanța riscurilor este preconizate pe termen mediu. înclinată în direcția înregistrării CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o unor deficite mai ridicate decât creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel cele preconizate pe termen mediu. inadmisibil de jos în raport cu nevoile României și cu celelalte state CF subliniază că procesul de membre ale UE. În acest sens, este necesară eliminarea exceptărilor consolidare fiscal-bugetară și portițelor din legislația actuală, precum și creșterea eficienței reclamă o creștere semnificativă a colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale și reducerea veniturilor fiscale, acest deziderat evaziunii. Trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au un impact reprezentând o problemă de distribuțional semnificativ, astfel că implementarea lor se poate securitate economică și de confrunta cu dificultăți și cu opoziția unor grupuri de interese. solidaritate națională pentru ca bugetul public să poate face față Creșterea veniturilor fiscale reprezintă însă o problemă de la nevoi foarte mari actuale și securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul viitoare. public să poate face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare. Ținând cont că sănătatea publică și educația sunt în mod cronic sub- finanțate, că actualul context militar și geopolitic reclamă sporirea cheltuielilor de apărare, iar impactul sever al schimbărilor climatice impune intervenția statului în momente dificile, creșterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică. 16 Având în vedere execuția Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2023 a consemnat bugetară pe primele șase luni ale un deficit bugetar de 2,3% din PIB, cu circa 0,63 pp mai ridicat față anului 2023, care a consemnat un de aceeași perioadă a anului anterior, cauzat atât de dinamica mai deficit bugetar de 2,3% din PIB, lentă a unor categorii de venituri (în raport cu evoluția bazelor precum și măsurile adoptate macroeconomice relevante, dar și față de nivelurile anticipate la ulterior elaborării proiectului de elaborarea proiectului de buget), cât și de creșterea peste așteptări buget, inclusiv majorările salariale a unor categorii de cheltuieli în raport cu țintele din proiectul de acordate, CF apreciază drept buget. Trebuie menționat și că execuția din partea a doua a anului probabilă plasarea deficitului va fi afectată de majorările salariale acordate ulterior adoptării bugetar pe anul în curs la peste 6% legilor bugetare anuale, în timp ce măsurile adoptate prin OUG din PIB, în absența unor măsuri de 34/2023 apar drept insuficiente pentru a asigura continuitatea corecție a derapajului bugetar. procesului de consolidare fiscal-bugetară. Totodată, CF subliniază În aceste condiții, comparativ cu evaluarea de la momentul opiniei importanța adoptării rapide a asupra proiectului de buget, CF își revizuiește în sens ascendent unor asemenea măsuri, dat fiind proiecția de deficit pentru anul în curs, estimând că acesta se va timpul scurt în care mai pot situa probabil peste 6% din PIB, în absența unor măsuri de corecție produce efecte asupra execuției a derapajului bugetar. Necesitatea adoptării unor măsuri de bugetare a anului 2023. corecție a fost semnalată de CF încă din opinia sa asupra proiectului de buget, însă acum trebuie subliniată importanța adoptării rapide a acestora, având în vedere timpul scurt în care mai pot produce efecte asupra execuției bugetare a anului 2023. 17  II. Evoluții macroeconomice în anul 2022 Anul 2022 a fost dominat de o înlănțuire de evenimente cu impact economic ridicat. Creșterea fără precedent a ratei inflației la nivel global, amploarea tensiunilor geopolitice, dominate de declanșarea războiului din Ucraina, criza energetică și politica zero Covid-19 a Chinei au condus la amplificarea sentimentului de incertitudine în majoritatea economiilor. În contextul unor rate ale inflației peste țintele băncilor centrale și mult peste așteptări, autoritățile monetare au început un ciclu de înăsprire a dobânzilor de referință, încheind perioada condițiilor monetare acomodative, caracterizate de rate ale dobânzii apropiate de zero sau chiar negative și de programe de achiziții de active ale băncilor centrale. În aceste condiții, dinamica activității economice globale a fost modestă în 2022, cu o decelerare mai pronunțată în al doilea semestru, majoritatea economiilor dezvoltate înregistrând creșteri de dimensiuni reduse. În România, în ciuda condițiilor externe nefavorabile, creșterea economică reală din anul 2022 a fost de 4,7%2. Cu toate că activitatea economică a decelerat în comparație cu 2021, când PIB s-a majorat cu 5,8%, creșterea înregistrată a fost peste așteptări. În linie cu evoluțiile din anii precedenți, pe latura cererii, activitatea economică a fost susținută semnificativ de consumul gospodăriilor, temperat însă de ritmul anual negativ de creștere a salariului real. De asemenea, cheltuielile cu investițiile, realizate de sectorul privat și de cel public, au avut o dinamică ascendentă, contribuția procentuală a formării brute de capital fix la creșterea economică fiind semnificativ mai mare decât în 2021. Dinamica pozitivă a consumului gospodăriilor și investițiilor a fost parțial atenuată de contribuția negativă a exportului net și variației stocurilor. Pe latura ofertei, valoarea adăugată din sectorul de informații și comunicații și din comerțul cu amănuntul și ridicata au avut cele mai ridicate contribuții la creșterea PIB real, de peste 1 pp, în timp ce sectorul reprezentat de agricultură, silvicultură și pescuit, dar și industria au contribuit negativ la creșterea PIB. La nivelul UE, Irlanda (9,4%), Malta (7,1%) și Portugalia (6,7%) au înregistrat cele mai ridicate rate ale creșterii economice, Germania (1,8%), Slovacia (1,7%), Finlanda (1,6%) și Luxemburg (1,5%) au avut o dinamică redusă a PIB real, în timp ce Estonia a avut o creștere economică negativă (-1,3%). România (4,7%) ocupă, conform criteriului creșterii reale din 2022, poziția 11 în rândul celor 27 de state ale UE, media creșterii PIB în blocul comunitar fiind de circa 3,7%, similar cu cea din Zona Euro3. 2 Conform datelor privind PIB în trimestrul IV 2022 (date provizorii (2)), publicate de INS pe 7 aprilie 2023. 3 Conform datelor provizorii privind creșterea PIB real, publicate de Eurostat și accesate pe 25 iulie 2023. 18  Graf