Raportul anual al Consiliului Fiscal

, cu semnificativ peste pragul de alertă reducerea la 52,2% (de la 67% în 2021) a acoperirii sale prin fluxuri de 4% stabilit de Tabloul de bord non-generatoare de datorie (soldul participațiilor la capital european. Economia românească aferente investițiilor străine directe, inclusiv profitul reinvestit, și este caracterizată de un nivel înalt cel al fondurilor europene de natura transferurilor de capital). al deficitelor gemene, care implică Trebuie menționat că media deficitelor de cont curent înregistrate 9 provocări foarte mari pentru în ultimii 3 ani este de 7,2% din PIB, depășind cu mult pragul de stabilitatea economică a țării. alertă de 4% stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidențiază un dezechilibru macroeconomic extern major și o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că pandemia de Covid-19 a influențat major deficitele și dinamica economiilor din UE. Economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene, care implică provocări foarte mari pentru stabilitatea economică a țării și care reclamă consolidare fiscală. Piața muncii a avut o evoluție Evoluția creditului neguvernamental a intrat pe o traiectorie pozitivă, numărul mediu de descendentă, înregistrând o scădere de 3,6% în termeni reali salariați crescând în 2022 cu 1,5% comparativ cu anul precedent, pe seama diminuării componentei față de anul anterior, în timp ce creditelor acordate în lei. Scăderea reală a creditului rata șomajului BIM s-a menținut la neguvernamental este explicată de scumpirea creditelor, în valoarea de 5,6%. Câștigul salarial condițiile creșterii dobânzilor de referință pentru temperarea mediu brut a continuat evoluțiile presiunilor inflaționiste. În anul 2022, datele privind piața muncii ascendente din anii anteriori, evidențiau un număr mediu de salariați de 5.170 de mii de persoane înregistrând un avans nominal de (+1,5% față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 10,6%, față de anul 2021, însă, pe 5,6%, valoare similară cu cea din 2021. Câștigul salarial mediu brut fondul inflației ridicate, câștigul pe ansamblul economiei a fost de 6.120 lei (+10,6% față de 2021), salarial real a scăzut cu 2,2%. câștigul salarial mediu net, de 3.801 lei (+11,3%), iar câștigul salarial real a înregistrat o scădere cu 2,2%, în condițiile unei inflații medii anuale de 13,8%. Cele două rectificări bugetare Bugetul general consolidat pentru anul 2022 a fost fundamentat pe operate pe parcursul anului 2022 un scenariu de evoluție macroeconomică bazat pe o creștere în au consemnat o majorare termeni reali a PIB de 4,6% și pe un deflator PIB de 5,8%. Având în substanțială a veniturilor vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv, SFB bugetare, pe fondul dinamicii mai 2022-2024 a proiectat revenirea deficitului bugetar în termeni ESA alerte a PIB nominal, determinată 2010 sub nivelul de referință de 3% din PIB până în anul 2024. de inflația peste așteptări, și al Cele două rectificări bugetare operate pe parcursul anului 2022 au încasărilor suplimentare din consemnat o revizuire ascendentă substanțială – fără precedent în suprataxarea producătorilor de istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până la acel moment – energie electrică și gaze naturale. atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetare. Majorarea Cu toate acestea, veniturile veniturilor bugetare a avut două surse principale: dinamica mai suplimentare nu au condus la o alertă a PIB nominal, comparativ cu estimările anterioare (pe fondul diminuare a deficitului bugetar inflației ridicate), și încasările suplimentare din suprataxarea nominal, fiind alocate integral producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Cu toate pentru majorări ale agregatelor acestea, veniturile suplimentare nu au condus la o diminuare a de cheltuieli și chiar deficitului bugetar nominal, fiind alocate integral pentru majorări consemnându-se creșteri 10 suplimentare ale cheltuielilor ale agregatelor de cheltuieli și chiar consemnându-se creșteri bugetare. Această situație a suplimentare ale cheltuielilor bugetare, în special la nivelul complicat procesul de consolidare agregatelor de asistență socială, alte transferuri, bunuri și servicii și bugetară, având în vedere că o dobânzi. Această situație a complicat procesul de consolidare parte a veniturilor suplimentare bugetară, având în vedere că o parte a veniturilor suplimentare încasate în anul 2022 are un încasate în anul 2022 are un caracter temporar sau se datorează caracter temporar sau se dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte datorează dinamicii ciclice însemnată din sporul de cheltuieli constituie cheltuieli permanente. favorabile a economiei, în timp ce Rezultatele execuției din anul 2022 au consemnat un deficit o parte însemnată din sporul de bugetar de 80,8 mld. lei (conform metodologiei naționale), cu 3,8 cheltuieli constituie cheltuieli mld. lei peste ținta asumată în bugetul inițial (77 mld. lei). Ca permanente. pondere în PIB, deficitul cash a înregistrat un nivel marginal inferior celui programat inițial (5,72% comparativ cu 5,84%) datorită creșterii PIB nominal peste estimările luate în calcul la elaborarea proiectului de buget. Conform metodologiei europene, deficitul bugetar a fost de 6,2% din PIB, în apropierea nivelului proiectat în bugetul inițial (6,24% din PIB). Deși deficitul bugetar s-a diminuat cu circa 0,9 pp din PIB comparativ cu anul anterior, deficitul structural s-a redus cu doar 0,4 pp din PIB potențial, până la nivelul de 5,8%, confirmând tendința de alocare a unor venituri ciclice și/sau cu caracter temporar pentru finanțarea de cheltuieli permanente. Cheltuielile de investiții au În anul 2022, cheltuielile de investiții au reprezentat 5,1% din PIB, înregistrat în anul 2022 un nivel de cu 0,1 pp peste nivelul consemnat în anul anterior, dar în condițiile 5,1% din PIB, cu 0,1 pp peste unei dinamici a PIB nominal de 19,3%. Creșterea nominală nivelul consemnat în anul comparativ cu anul anterior a fost de 13,3 mld. lei, aceasta anterior. Consiliul Fiscal apreciază̆ regăsindu-se la nivelul tuturor componentelor, astfel: proiecte cu că, printr-o absorbție ridicată a finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (+8,4 resurselor europene puse la mld. lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență dispoziția României, se poate financiară nerambursabilă și împrumut aferente PNRR (+0,9 mld. menține un nivel înalt al lei), în timp ce sursele din economia internă s-au majorat cu circa 4 investițiilor în următorii ani. mld. lei față de anul 2021. În contextul volumului însemnat de fonduri europene destinate investițiilor de care beneficiază România, menținerea investițiilor publice la un nivel înalt, printr-o absorbție îmbunătățită a fondurilor UE, este esențială pentru a elimina decalajele de infrastructură, simultan cu creșterea calității programării și implementării proiectelor de investiții. Consiliul Fiscal pledează pentru Având în vedere înregistrarea unor progrese limitate privind intensificarea eforturilor privind reforma în domeniul managementului investițiilor publice, 11 implementarea măsurilor de Consiliul Fiscal pledează pentru creșterea transparenței și o mai reformă în domeniul investițiilor bună prioritizare a investițiilor publice, eficientizarea procesului de publice pentru a utiliza într-o alocare și cheltuire a banilor publici, creșterea investițiilor în proporție cât mai mare volumul cercetare, dezvoltare și inovare, în infrastructura fizică și cea însemnat de fonduri europene digitală. În acest sens, realizarea unei absorbții cât mai înalte a alocat prin PNRR și CFM 2021- fondurilor europene alocate prin CFM 2021-2027 și PNRR constituie 2027. Resursele financiare o premisă esențială pentru creșterea semnificativă a cheltuielilor europene pot avea un rol-cheie în de investiții publice în perioada următoare. Realizarea reformelor atenuarea efectului contracționist prevăzute prin PNRR poate susține dinamizarea procesului al necesarei corecții a deficitului investițional, permițând un ritm mai înalt de creștere economică. bugetar structural. Astfel, resursele financiare europene pot avea un rol-cheie în atenuarea efectului contracționist al necesarei corecții a deficitului bugetar structural, aspect reiterat de CF în analizele sale. România are un nivel foarte scăzut România a înregistrat în anul 2022, potrivit metodologiei ESA 2010, al veniturilor bugetare și al un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare de 33,5%, cu mult veniturilor fiscale raportate la PIB, sub media europeană de 46,5% (ecart de 13 pp), unul din cele mai clasându-se pe penultimul loc din mici comparativ cu statele membre ale UE, fiind urmată doar de UE și în anul 2022, similar anilor Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuții sociale) s-a 2016-2021. menținut la 27,2% din PIB și în 2022, România situându-se tot pe penultimul loc, cu un ecart de 13,7 pp față de media UE (40,9% din PIB). Ponderea veniturilor fiscale (inclusiv contribuții) în PIB, înregistrată de România în anul 2022, este semnificativ sub cea a altor țări cu economii similare, precum Slovenia (36,4%), Polonia (35%), Cehia (34,7%) și Ungaria (34,5%). Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este mai mică cu 5 pp, iar cea a veniturilor fiscale, cu 3,4 pp. Această situație nefavorabilă este și efectul relaxării fiscale de amploare de după 2016, care s-a concretizat în reducerea ponderii în PIB a veniturilor bugetare în anul 2022 comparativ cu anul 2015 cu 2 pp (la nivelul UE27 aceasta s-a majorat cu 0,3 pp) și cea a veniturilor fiscale cu 0,8 pp (per ansamblul UE ponderea a crescut cu 0,5 pp). Poziționarea României la coada Poziționarea României la coada clasamentului, în termeni de clasamentului, în termeni de venituri bugetare ca pondere în PIB, din ultimii ani este și efectul venituri bugetare ca pondere în unui aparat de administrare fiscală insuficient modernizat, cu PIB, din ultimii ani este și efectul reforme lente și, de multe ori, doar parțial implementate. Dacă la unui aparat de administrare nivel central s-a reușit într-o oarecare măsură simplificarea și fiscală insuficient modernizat, cu eficientizarea aparatului administrativ de colectare a impozitelor și reforme lente și, de multe ori, doar taxelor, la nivel local trebuie încă depuse eforturi în această parțial implementate. Totodată, direcție. Reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, din perspectiva indicelui pornește de la recunoașterea faptului că, pentru corectarea 12 economiei și societății digitale, deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activității România s-a menținut în anul de colectare a veniturilor publice și de îmbunătățirea relației cu 2021 pe ultima poziție între cele 27 contribuabilii. Planul de reformă este construit pe două direcții – de state membre ale UE. creșterea conformării voluntare prin dezvoltarea serviciilor digitale și îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și Consiliul Fiscal apreciază că sunt taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al necesare eforturi susținute în riscurilor. Din perspectiva indicelui economiei și societății digitale, direcția amplificării investițiilor în conform Raportului elaborat de CE în anul 2022, România s-a infrastructura administrației menținut în 2021 pe ultima poziție între cele 27 de state membre fiscale, mai ales în cea digitală, ale UE. În structura celor 4 mari axe ale indicelui, România este acestea având potențialul de a clasată pe ultimul loc la servicii publice digitale (la fel ca în anul îmbunătăți funcționarea anterior), capital uman (în cădere de pe locul 26) și integrarea instituțiilor publice, cu efect tehnologiei digitale (în cădere de pe locul 25), respectiv pe locul 15 asupra creșterii veniturilor fiscale. în ceea ce privește conectivitatea (în cădere de pe locul 10). Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare eforturi susținute în direcția amplificării investițiilor în infrastructura administrației fiscale, mai ales în cea digitală, acestea având potențialul de a îmbunătăți funcționarea instituțiilor publice, cu efect asupra creșterii veniturilor fiscale. În anul 2022 se constată o relativă Anul 2022 a fost marcat de războiul din Ucraina, cu repercusiuni ameliorare a cadrului de utilizare atât în plan economic, dar și umanitar, multe dintre hotărârile de a fondului de rezervă bugetară Guvern privind alocările din fondul de rezervă bugetară fiind aflat la dispoziția Guvernului din destinate acordării de sprijin și asistență umanitară cetățenilor perspectiva totalului cheltuielilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona angajate. Astfel, comparativ cu conflictului armat din Ucraina. Se observă însă continuarea utilizării anul precedent, alocările totale unor sume din fondul de rezervă bugetară dincolo de cadrul statuat din fondul de rezervă s-au redus cu în Legea finanțelor publice nr. 500/2002, respectiv pentru cheltuieli 20,8%, diminuare susținută de care nu pot fi catalogate drept urgente sau neprevăzute și care ar fi reducerea transferurilor către trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat și a administrația locală (-36%), în bugetelor locale. În anul 2022, au fost alocați din fondul de rezervă timp de sumele alocate pentru bugetară 3,6 mld. lei (reprezentând 0,7% din cheltuielile totale ale administrația centrală au crescut bugetului general consolidat, respectiv 0,25% din PIB), din care 1,7 cu 7,1%. mld. lei către administrația centrală și 1,9 mld. lei către unitățile administrativ-teritoriale. Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă s-au redus cu 20,8%, diminuare susținută de reducerea transferurilor către administrația locală (- 36%), în timp de sumele alocate pentru administrația centrală au crescut cu 7,1%. Consiliul Fiscal apreciază că se Consiliul Fiscal apreciază că se impune amendarea legislației care impune amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând