Raportul anual al Consiliului Fiscal

pondere în PIB (gradul de îndatorare), a rămas nemodificat pe tot parcursul anului, și anume 49,8%, așa cum era prevăzut în Legea 312/2021. Chiar dacă a fost prelungită clauza derogatorie până la finele anului 2023, aceasta nu suspendă procedurile PSC, ci permite abaterea de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, iar angajamentele asumate de România față de CE privind reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB (termeni ESA 2010) rămân valabile. 4. Execuția bugetară Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) indică un deficit bugetar de 80,8 mld. lei (conform metodologiei naționale), cu 3,8 mld. lei peste nivelul țintei asumate în bugetul inițial (77 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a înregistrat un nivel marginal inferior celui programat inițial (5,72% comparativ cu 5,84%). Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 6,2% din PIB, puțin sub nivelul proiectat în bugetul inițial (6,24% din PIB). Diferența dintre nivelurile nominale ale deficitului bugetar potrivit celor două metodologii poate fi explicată de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel conform metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care explică ecartul dintre soldul bugetar potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de: diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile (circa +12 mld. lei), diferențe între cheltuielile înregistrate și plățile efectuate în numele UE (+5 mld. lei), venituri din proprietate tratate ca super-dividende (-4,3 mld. lei), sume acordate Complexului Energetic Oltenia (-2,9 mld. lei), înregistrarea titlurilor de despăgubire ale ANRP (-2,3 mld. lei), diferențe cash-ESA între sumele acordate pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (-2,4 mld. lei), taxe și impozite amânate la plată (-1,2 mld. lei), diferențe între titluri executorii emise și plătite (-0,7 mld. lei), diferențe rezultate din operațiuni cu certificate de emisii de gaze (-0,3 mld. lei) etc. Execuția anului 2022 (exclusiv schema tip swap25) relevă că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale BGC au depășit semnificativ estimările din bugetul inițial. În Tabelul 3 se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2022 în standarde cash. 25 În execuție acestea au fost de 1.058,21 mil. lei, peste nivelul proiectat inițial (850 mil. lei). 40  Tabelul 3: Evoluția principalelor agregate bugetare în anul 2022 (mld. lei) Program Prima A doua Execuție inițial rectificare rectificare Venituri totale 439,1 471,2 472,0 459,1 Venituri fiscale 210,6 231,9 229,6 230,1 Contribuții asigurări 139,5 141,2 141,1 139,3 Fonduri UE 59,0 60,5 56,9 48,4 Cheltuieli totale, 516,1 551,3 552,2 539,9 din care: Cheltuieli curente, 477,4 511,1 510,6 501,9 din care Proiecte din fonduri UE* 60,8 63,3 55,7 49,7 Cheltuieli de capital 38,7 40,3 41,6 40,5 Deficit bugetar -77,0 -80,2 -80,2 -80,8 Sursa: MF Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap * Sume fără componenta de împrumut a PNRR Veniturile bugetare totale, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au fost cu 20 mld. lei peste estimarea inițială. În structură, evoluții peste așteptări s-au înregistrat pentru veniturile fiscale (+19,5 mld. lei) și veniturile nefiscale (+10,6 mld. lei), pe fondul unui avans al economiei și al pieței muncii net superior prognozei pentru indicatorii macroeconomici care au fundamentat proiectul de buget și al încasărilor suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Evoluții sub așteptările inițiale au fost înregistrate la nivelul contribuțiilor de asigurări (-0,2 mld. lei) și al sumelor din fonduri europene (inclusiv sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență, precum și sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR), pentru care nerealizarea față de programul inițial a fost de 10,6 mld. lei. În structura veniturilor fiscale au fost înregistrate creșteri semnificative comparativ cu prevederile inițiale la nivelul încasărilor din: impozitul pe profit (+5,1 mld. lei, ca efect al creșterii PIB nominal), TVA (+2,3 mld. lei, în principal pe fondul dinamicii favorabile a consumului în termeni nominali) și impozitul pe salarii și venit (+2,2 mld. lei, pe fondul evoluției peste estimările inițiale a indicatorilor pieței muncii). Nivelul cheltuielilor bugetare a depășit cu 23,8 mld. lei valoarea programată inițial. Principalele agregate de cheltuieli care au înregistrat creșteri semnificative au fost: asistența socială (+13,9 mld. lei, pe seama bugetării inițiale insuficiente, dar și a unor măsuri one-off în cazul pensiilor mai mici sau egale cu 2.000 lei), dobânzi (+9,2 mld. lei, pe fondul creșterii datoriei publice și a ratelor de dobândă la care se contractează împrumuturile noi), bunuri și servicii (+5,9 mld. lei, urmare a sub-bugetării inițiale și parțial justificate de impactul creșterii peste așteptări a prețurilor), subvenții (+5,4 mld. lei, ca efect al schemelor de compensare/plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale), cheltuieli de personal (+2,3 mld. lei, urmare a alocărilor suplimentare pentru bugetul de stat și pentru bugetele locale), cheltuieli de capital (+1,8 mld. lei, în principal pentru suplimentarea alocărilor către C.N.A.I.R.). Au fost înregistrate reduceri semnificative la cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistență 41 financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10 mld. lei), cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-4 mld. lei), cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-1,1 mld. lei), precum și la alocări din fondul de rezervă (-1,2 mld. lei). În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare din perspectiva metodologiei naționale (cash), exprimate ca pondere în PIB. Comparativ cu anul precedent, în 2022 s-a consemnat reducerea deficitului bugetar în PIB cu 1,01 pp, explicată prin creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 0,58 pp și diminuarea ponderii cheltuielilor bugetare în PIB cu 0,43 pp. Veniturile BGC care au avut cea mai favorabilă evoluție au fost: veniturile fiscale (+0,64 pp), veniturile nefiscale (+0,60 pp) și sumele primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,09 pp), în timp ce scăderi au survenit la încasările din contribuții de asigurări sociale (-0,84 pp). La nivelul veniturilor fiscale, majorări comparativ cu anul precedent au fost înregistrate la impozitul pe profit (+0,20 pp, dată fiind creșterea în termeni nominali a economiei) și impozitul pe salarii și venit (+0,02 pp, pe seama îmbunătățirii indicatorilor pieței muncii), impozitele și taxele pe proprietate diminuându-se ca pondere în PIB (-0,07 pp). Referitor la impozitarea consumului, cea mai semnificativă scădere a fost la încasările din accize (-0,40 pp), încasările din TVA reducându-se cu 0,02 pp, în timp ce la sub-componenta alte impozite și taxe pe bunuri și servicii a avut loc o creștere de 0,90 pp. Pe partea de cheltuieli totale ale BGC, comparativ cu anul anterior, cea mai importantă reducere s-a înregistrat la cheltuieli de personal (-1,09 pp din PIB, în condițiile menținerii unei politici salariale prudente în sectorul public, cu o creștere (+5,17%) sub dinamica PIB nominal (+19%). Agregatele bugetare care mai consemnează scăderi, ca pondere în PIB, sunt bunurile și serviciile (-0,25 pp) și cheltuielile cu asistența socială (-0,06 pp). Creșteri raportate la anul 2021 au fost înregistrate pentru cheltuielile cu dobânzi (+0,55 pp, urmare a creșterii necesarului de finanțare și a costurilor de împrumut), subvenții (+0,55 pp, creștere generată de schemele de compensare a prețurilor la energie), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare (+0,11 pp) și cheltuieli de capital (+0,06 pp). 42  Tabelul 4: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde cash (% din PIB) Buget Buget Execuție Execuție 2009 2015 2016 2019 2020 2021 inițial inițial 2022 2022-2021 2022 2022-2021 Venituri totale 29,6 32,8 29,4 30,3 30,4 31,9 31,1 32,5 0,3 0,58 Venituri fiscale (exclusiv 16,4 19,4 17,8 14,8 14,2 15,7 14,9 16,3 0,6 0,64 contribuții) Impozit pe venit 3,5 3,7 3,6 2,2 2,3 2,4 2,2 2,4 0,0 0,02 Impozit pe profit 2,0 1,9 2,0 1,7 1,5 1,7 1,5 1,9 0,1 0,20 Impozite și taxe 0,6 0,8 0,8 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 0,0 -0,07 pe proprietate TVA 6,5 8,0 6,8 6,2 5,7 6,7 6,5 6,6 0,6 -0,02 Accize 2,9 3,7 3,5 3,0 2,9 2,9 2,7 2,5 -0,1 -0,40 CAS 9,0 8,1 8,0 10,5 10,5 10,7 9,9 9,9 -0,3 -0,84 Venituri nefiscale 3,1 2,7 2,3 2,6 2,3 2,2 2,1 2,8 -0,2 0,60 Donații 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00 Sume primite de la UE în contul 0,4 2,4 1,0 2,4 3,3 3,2 3,5 3,3 -0,2 0,09 plăților efectuate Cheltuieli totale 36,6 34,2 31,6 34,9 40,0 38,7 36,5 38,2 -1,0 -0,43 Cheltuieli de 8,8 7,3 7,5 9,7 10,4 9,4 8,2 8,3 -1,1 -1,09 personal Bunuri și servicii 5,3 5,7 5,4 5,0 5,4 5,4 4,7 5,1 0,0 -0,25 Dobânzi 1,1 1,3 1,3 1,1 1,4 1,5 1,4 2,1 0,0 0,55 Subvenții 1,4 0,9 0,9 0,7 0,8 0,7 0,9 1,3 0,3 0,55 Proiecte cu finanțare din fonduri externe 0,5 3,4 0,8 2,6 3,3 3,5 4,7 3,6 0,5 0,11 nerambursabile postaderare Asistență socială 12,0 10,7 10,7 10,8 13,1 12,4 11,4 12,3 -0,7 -0,06 Cheltuieli de 4,1 2,6 2,5 2,9 3,1 2,8 2,7 2,9 0,2 0,06 capital Sold bugetar -6,95 -1,45 -2,2 -4,59 -9,61 -6,73 -5,45 -5,72 1,32 1,01 Sursa: MF, calcule CF Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap 43 În Tabelul 5 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde ESA 201026, exprimate ca procente din PIB. Tabelul 5: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde ESA 2010, % PIB Modificări 2009 2015 2016 2019 2020 2021 2022 2022 față de 2021 Total venituri 30,4 35,5 32,5 31,6 32,3 32,7 33,5 0,8 Impozite indirecte, 10,2 13,3 11,5 10,5 10,3 10,7 10,7 0,0 din care: TVA 6,3 8,1 6,5 6,2 6,1 6,4 6,7 0,3 Accize + taxe 3,9 5,2 5,0 4,3 4,2 4,3 4,0 -0,3 vamale Impozite directe, 5,9 6,6 6,5 4,8 4,7 5,1 5,9 0,8 din care: impozit pe venit 3,3 3,7 3,7 2,3 2,4 2,4 ... ... impozit pe profit 2,3 2,3 2,3 2,1 1,9 2,2 ... ... CAS 9,7 8,1 8,9 11,2 11,8 11,3 10,6 -0,7 Alte venituri 1,5 2,0 1,6 1,8 1,8 1,5 1,9 0,4 curente Sume primite de la 0,4 2,7 1,4 1,1 1,6 1,9 2,3 0,4 UE Total cheltuieli 39,9 36,0 35,0 36,0 41,5 39,8 39,7 -0,1 Consum 6,0 5,9 5,7 5,6 5,9 6,1 5,8 -0,3 intermediar Remunerarea 10,3 7,8 9,1 11,2 12,1 11,1 9,9 -1,2 salariaților Dobânzi 2,0 1,6 1,4 1,0 1,2 1,1 1,2 0,1 Asistență socială 12,7 11,5 11,7 11,8 13,4 13,2 13,4 0,2 Subvenții 1,1 0,4 0,3 0,4 1,0 0,5 1,2 0,7 Alte cheltuieli 1,7 2,4 1,4 1,4 2,1 2,3 2,0 -0,3 curente Formarea brută de 5,8 5,2 3,7 3,5 4,6 4,2 4,2 0,0 capital fix Sold bugetar -9,5 -0,5 -2,5 -4,3 -9,2 -7,1 -6,2 0,9 Sursa: Eurostat Consolidarea fiscală inițiată în anul 2010 în vederea corectării dezechilibrelor majore existente la nivelul poziției finanțelor publice a fost caracterizată de un ritm alert, România reușind într-o perioadă de timp relativ scurtă reducerea deficitului bugetar potrivit ESA 2010 de la 9,5% din PIB în anul 2009 la 0,5% din 26 Datele cuprinse în acest tabel nu sunt deplin comparabile cu cele din Tabelul 4, diferențele provin din sfera de cuprindere diferită în cele două standarde, ESA 2010 și standardul național. 44 PIB în 2015. În anii 2016-2019 politica fiscală laxă a condus la inversarea acestui trend, înregistrându-se o creștere importantă a deficitului bugetar față de anul 2015, pe fondul scăderii masive a veniturilor (cu 3,9 pp în anul 2019). Astfel, anul 2019 a marcat depășirea pragului de 3% din PIB (deficitul înregistrat a fost de 4,3%), România fiind plasată în PDE în aprilie 2020. Măsurile fiscale luate în anul 2020 pentru atenuarea efectelor sociale și economice în contextul declanșării pandemiei au pus presiune suplimentară pe buget, deficitul BGC situându-se în apropierea nivelului atins în 2009. Anul 2021 a marcat revenirea economică pe fondul măsurilor de sprijin guvernamental și ameliorării situației sanitare, iar comparativ cu anul precedent veniturile bugetare au avansat marginal (+0,4 pp din PIB), în timp ce cheltuielile totale s-au redus cu 1,7 pp din PIB, consemnându-se un deficit de 7,1% din PIB, cu 2,1 pp din PIB sub nivelul atins în 2020. În anul 2022, veniturile bugetare au înregistrat o pondere de 33,5% din PIB. Cele mai semnificative creșteri, față de anul 2021, s-au consemnat pentru încasările din: impozitul pe venit și pe profit (+0,8 pp din PIB), alte venituri curente și sumele din fonduri europene (+0,4 pp fiecare). Încasările din TVA au avansat cu 0,3 pp din PIB, creștere „anulată” de scăderea cu aceeași mărime (-0,3 pp) a încasărilor din accize și taxe vamale, ceea ce s-a tradus prin menținerea ponderii impozitelor indirecte în PIB la nivelul anului 2021, și anume 10,7%. Observăm, totodată, reducerea ponderii contribuțiilor sociale (-0,7 pp, majorarea PIB depășind creșterea fondului de salarii din economie). Ponderea cheltuielilor bugetare în 2022 a fost de 39,7% din PIB, mai puțin cu 0,1 pp față de anul anterior. Diminuarea cea mai semnificativă s-a înregistrat la remunerarea salariaților (-1,2 pp din PIB, în condițiile unui ritm de creștere nominal al cheltuielilor de personal semnificativ inferior celui al PIB nominal), urmată de scăderea consumului intermediar și a altor cheltuieli curente (-0,3 pp din PIB fiecare). Creșteri au înregistrat cheltuielile cu subvențiile (+0,7 pp), cheltuielile cu asistența socială (+0,2 pp) și cheltuielile cu plata dobânzilor la împrumuturile contractate (+0,1 pp). Formarea brută de capital fix a cunoscut o stagnare în perioada 2021-2022, aceasta având în fiecare dintre cei doi ani o pondere în PIB de 4,2%. Situația bugetară a țării noastre este una deosebit de complicată. Pe de o parte, războiul din Ucraina (ce presupune nevoi sporite de finanțare pentru apărare), provocările ce derivă din tranziția energetică și schimbările climatice pun presiuni suplimentare asupra bugetului public, iar, pe de altă parte, este absolut necesar ca România să continue procesul de consolidare bugetară, din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de