Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

scut. Datele corespunzătoare pentru învățământul special sunt relativ constante în comparație cu anul școlar anterior: 17 mii de elevi la final de an școlar, din care 98,3% au fost declarați promovați și 1,7% repetenți. Pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieșire”) în anul 2021/2022 a fost de 1,2% (procent ce reprezintă în cifre absolute 18,5 mii de elevi). • În comparație cu anul școlar anterior, valoarea indicatorului este constantă. • Diferența dintre valorile indicatorului pe medii este de 1 p.p. în favoarea mediului urban. • În ceea ce privește abandonul școlar pe sexe în învățământul primar și gimnazial, indicatorul înregistrează pentru al treilea an consecutiv o diferență mică între fete și băieți (1,2% băieți și 1,1% fete). Este cea mai redusă valoare din seria de timp analizată. Tabel 16. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Învățământ primar și gimnazial Total 1,8 1,8 1,6 1,7 1,6 1,3 1,2 1,2 Urban 1,5 1,4 1,1 1,1 1,2 0,8 0,8 0,7 Rural 2,2 2,3 2,3 2,4 2,2 1,8 1,7 1,7 Feminin 1,7 1,6 1,0 1,5 1,5 1,2 1,1 1,1 Masculin 2,0 2,0 2,2 1,8 1,7 1,3 1,2 1,2 22  Învățământ primar Total 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6 1,3 1,3 1,3 Urban 1,6 1,4 1,1 1,1 1,2 0,9 0,9 0,9 Rural 2,0 2,0 2,1 2,2 2,1 1,7 1,8 1,8 Feminin 1,6 1,5 1,4 1,4 1,5 1,2 1,2 1,2 Masculin 1,9 1,8 1,7 1,7 1,7 1,3 1,4 1,4 Învățământ gimnazial Total 1,9 2,0 1,8 1,8 1,7 1,2 1,0 1,0 Urban 1,5 1,5 1,2 1,2 1,2 0,8 0,6 0,6 Rural 2,3 2,5 2,5 2,7 2,3 1,9 1,6 1,6 Feminin 1,7 1,8 0,6 1,7 1,5 1,2 1,0 0,9 Masculin 2,1 2,1 2,8 2,0 1,8 1,3 1,0 1,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2022 Observație: Pentru calcularea ratei abandonului școlar nu au fost luați în considerare elevii cuprinși în Programul „A doua șansă” Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar: • Abandonul școlar înregistrează o valoare constantă față de anul școlar anterior (1,3%). • Diferența pe medii de rezidență rămâne crescută (0,9 p.p.), mediul rural fiind în continuare defavorizat. • Decalajul pe sexe se menține de 0,2 p.p. la fel ca în anul școlar anterior, în favoarea fetelor (1,4% băieți din ciclul primar abandonează școala, comparativ cu 1,2% fete). Figura 6. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență 2.5 2 1.5 Total 1 Urban 0.5 Rural 0 2021/2022 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 În învățământul gimnazial: • Se înregistrează o valoare constantă a indicatorului, în raport cu anul școlar anterior (1 p.p.). • Pentru al treilea an consecutiv, rata abandonului școlar din învățământul gimnazial este mai mică decât valoarea indicatorului la nivelul învățământului primar. • Diferența dintre valorile indicatorului pe medii de rezidență este de 1 p.p., în defavoarea mediului rural (0,6% rata abandonului școlar la gimnaziu în mediul urban, 1,6% rata abandonului școlar la gimnaziu în mediul rural). • Diferența dintre valoarea indicatorului pe sexe este de 0,2 p.p. în defavoarea băieților. 23  Figura 7. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență 3 2.5 2 1.5 Total 1 Urban 0.5 0 Rural 2019/2020 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2020/2021 2021/2022 Relevantă în contextul de față este și analiza abandonului școlar pe clase. Datele evidențiază că: • Ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de școlaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a. • La nivelul clasei pregătitoare valoarea indicatorului a crescut în comparație cu anul școlar anterior cu 0,1 p.p. La clasa I și la clasa a V-a valorile indicatorului sunt constante față de anul școlar anterior. • Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, cele mai mari diferențe înregistrându-se la clasele pregătitoare, I și a VIII-a. Tabel 17. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial, pe clase și medii de rezidență 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 1,7 1,8 1,6 1,8 2,0 1,5 1,7 1,8 Clasa Urban 1,7 1,6 1,2 1,3 1,5 1,1 1,2 1,2 pregătitoare Rural 1,7 1,9 2,1 2,3 2,5 2,1 2,4 2,7 Total 2,4 2,5 2,3 2,6 2,6 2,1 2,6 2,6 I Urban 1,9 1,9 1,6 1,7 1,6 1,4 1,8 1,6 Rural 3,0 3,2 3,3 3,7 3,8 2,9 3,7 3,8 Total 2,4 1,4 1,3 1,4 1,2 0,9 0,8 0,8 a II-a Urban 2,0 1,1 0,9 0,9 0,9 0,7 0,6 0,6 Rural 2,8 1,7 1,7 1,9 1,6 1,3 1,1 1,0 Total 1,2 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 0,6 0,5 a III-a Urban 1,2 0,8 0,7 0,6 0,7 0,6 0,3 0,4 Rural 1,3 1,7 1,4 1,5 1,3 1,3 1,0 0,8 Total 1,4 1,4 1,4 1,2 1,2 1,0 0,8 0,8 a IV-a Urban 1,3 1,3 1,0 0,9 1,1 0,8 0,7 0,7 Rural 1,5 1,6 1,8 1,5 1,5 1,3 1,0 1,0 Total 2,4 2,4 2,2 2,4 1,9 1,5 1,2 1,2 a V-a Urban 1,9 1,8 1,5 1,5 1,3 1,0 0,8 0,6 Rural 2,9 3,0 3,2 3,5 2,7 2,3 1,6 1,9 24  Total 1,7 1,8 1,6 1,6 1,7 1,0 0,9 1,0 a VI-a Urban 1,4 1,4 1,1 1,0 1,3 0,7 0,5 0,6 Rural 2,1 2,2 2,2 2,4 2,2 1,5 1,4 1,5 Total 1,8 2,0 1,7 1,7 1,6 1,4 1,0 1,0 a VII-a Urban 1,4 1,6 1,0 1,1 1,1 0,8 0,6 0,7 Rural 2,3 2,4 2,4 2,4 2,2 2,2 1,4 1,5 Total 1,6 1,7 1,6 1,7 1,5 1,0 1,0 0,8 a VIII-a Urban 1,1 1,2 1,0 1,0 1,0 0,6 0,4 0,4 Rural 2,1 2,3 2,3 2,5 2,1 1,7 1,9 1,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 Observație: Pentru calcularea ratei abandonului școlar nu au fost luați în considerare elevii cuprinși în Programul „A doua șansă” Figura 8. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase 3 2.5 cls. preg. 2 cls. I 1.5 cls. II 1 cls. III 0.5 cls. IV 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 Figura 9. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase 3 2.5 2 cls.V 1.5 cls.VI 1 cls.VII 0.5 cls.VIII 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la tranziția de la un nivel de învățământ la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore de program școlar/săptămână. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului școlar de la clasele de debut către cele de final de ciclu de școlaritate, cel mai probabil determinată de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare. Analiza pe cohortă: abandon școlar și pierderi școlare Indicatorul urmărește viața școlară a elevilor de la debutul în învățământul primar la finalul învățământului gimnazial. Analizând douăsprezece cohorte de elevi observăm că atât abandonul pe cohortă, cât și pierderile pe cohortă la nivelul învățământului primar și gimnazial au valori ridicate. Ambii indicatori au trecut printr-o perioadă de scădere amplă, urmată de o perioadă cu valori relativ stabile, apoi o nouă scădere: 25  • abandonul pe cohortă – de la 19,2% în 2010/2011 a ajuns la valori de 13-14% în 2014-2017, respectiv 5,4% în 2021/2022; • pierderile școlare – de la 20,9% în 2010/2011 la 16-17% în 2013-2017, respectiv 8,5% în anul școlar 2021/2022. Astfel, dacă în 2010/2011, numai opt din zece elevi înscriși cu opt ani în urmă în clasa I ajungeau să absolve clasa a VIII-a, în anul 2021/2022 nouă din zece elevi au ajuns la final de ciclul gimnazial. Analiza pe cohortă a abandonului școlar și a pierderilor școlare în funcție de mediul de rezidență evidențiază diferențe foarte mari între mediul rural și urban, situând mediul școlar rural într-o situație defavorizată. Astfel: • la nivelul anului 2021/2022, rata abandonului la elevii din urban, care provin din cohorta 2013-2021, scade sub 0, în timp ce valoarea aceluiași indicator pentru elevii din rural crește peste valoarea înregistrată în anul școlar anterior. Probabil, valoarea indicatorului sub 0 este determinată de migrația elevilor între cele două medii de rezidență. De reținut este, însă, faptul că pentru mediul urban, valoarea indicatorului este in scădere; • aproape o cincime (19,5%) dintr-o cohortă școlară se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural. Tabel 18. Evoluția pe cohorte a elevilor (de la înscrierea în ciclul primar la finalul ciclului gimnazial) Ponderi Debutul școlar Finalul învățământului gimnazial (din total elevi înscriși în clasa I cu opt ani în urmă) % % % % Elevi clasa I Absolvenți Repetenți pierderi abandon